Conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive în contextul consumului de canabis
Eduard Constantin - octombrie 5, 2021Dezinhibarea și euforia sunt alte efecte ale consumului de canabis, care îl determină pe consumator să se angajeze în diverse activități nepermise sau care depășesc posibilitățile sale, cum este și conducerea unui autovehicul sub influența drogurilor, asumându-și anumite riscuri. Aceste stări pot afecta capacitatea de a conduce, fiind considerate un factor de risc pentru producerea accidentelor rutiere din cauza vitezei, mai ales în cazul șoferilor tineri cu un debut precoce în consumul de droguri, caracterizați prin impulsivitate. Totuși, în cazul consumatorilor cronici, cu intoxicație acută, studiile arată că aceștia adoptă de obicei un stil mai lent de condus, tocmai pentru a compensa deficiențele cognitive și psihomotorii produse de intoxicație[19]. Agresivitatea în conducere – viteză, depășiri periculoase, accidente – este influențată și de concentrația de THC din organism[20].
Efectul vasodilatator al tetrahidrocanabinolului (THC) poate conduce la scăderea tensiunii și la creșterea reflexă a ritmului cardiac. Prin urmare, șoferii care conduc sub influența canabisului pot leșina sau ameți la volan, provocând astfel accidente grave sau chiar mortale, prin autovătămare sau prin vătămarea altor participanți la trafic[21].
Conducerea vehiculelor este o sarcină foarte complexă care presupune o serie de abilități cognitive și psihomotorii privind memoria, percepția, procesarea cognitivă și îndeplinirea sarcinilor, timpul de reacție și atenția distributivă. Consumul de canabis afectează toate aceste abilități, cu efecte asupra performanței în conducerea vehiculelor. Efectele maxime ale afectării cognitive apar cu aproximație la 40-60 de minute după fumat și durează de obicei aproximativ 2-3 ore, fiind direct proporționale cu valoarea concentrației medii[22].
Afectarea memoriei de scurtă durată și a învățării are implicații în privința capacității de organizare a activităților și de realizare a obiectivelor sau diverselor sarcini, cum este și conducerea unui vehicul. Incapacitatea de rememorare a unor experiențe negative poate menține subiectul în sfera unor conduite deviante, indezirabile pentru societate – agresivitatea în trafic, încălcarea unor reguli de circulație, comiterea unor infracțiuni rutiere.
Afectarea percepției are implicații în privința aprecierii corecte a vitezei de conducere și a distanței în trafic, precum și a semnificației indicatoarelor sau marcajelor rutiere, ceea ce poate influența comportamentul normal de conducere al persoanei într-un mod periculos. Consumul acut de canabis afectează procesarea cognitivă și timpul de reacție, subiecții acționând cu întârziere și cu multe erori în trafic.
Canabisul poate modifica parametrii vizuali importanți, cum sunt acuitatea vizuală, sensibilitatea la contrast, distingerea culorii, mișcările oculare, percepția stereoscopică. Deși funcția vizuală este puternic afectată, totuși unele studii au arătat că șoferii nu conștientizează riscul, adoptând un comportament agresiv în trafic, prin conducerea la viteze mari – efectele comportamentale ale canabisului se impun mai ușor decât cele vizuale, fiind ignorat pericolul[23].
Atenția distributivă este și ea afectată, șoferul aflat sub influența canabisului nefiind capabil să reacționeze eficient la factori și evenimente complexe, succesive, intempestive sau urgente, cum sunt vremea, condițiile de drum, conduita altor participanți la trafic, defectarea semnalelor rutiere, stradă necunoscută. Lipsa atenției distributive poate genera erori majore în conducere, cu accidente grave sau intervenția organelor de poliție.
Halucinațiile – lucruri sau senzații care nu există în realitate – chiar dacă sunt conștientizate de mulți dintre consumatorii de canabis, totuși în trafic acestea pot diminua atenția și concentrarea individului. De asemenea, în cazul unor cantități foarte mari de canabis sau a consumului cronic, stări precum panica, anxietatea extremă, somnolența și sedarea, sunt de natură să influențeze conducerea unui vehicul și să pericliteze siguranța traficului.
3. Decizia Curții Constituționale nr. 101/2019[24]. Relevanța penală a concentrației de tetrahidrocanabinol (THC)
Conținutul speței
Prin Încheierea din data de 30 martie 2017, Curtea de Apel București – Secția I Penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța de judecată cu ocazia soluționării unei cauze penale privind trimiterea în judecată a unei persoane pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive, infracțiune prevăzută de dispozițiile art. 336 alin. (2) din Codul penal.
Curtea de Apel București, în calitate de autoare a excepției, a motivat, în esență, că sintagma „sub influența unor substanțe psihoactive” din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal este neconstituțională, întrucât încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul respectării legilor, ale art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică și ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 2 referitor la dreptul la viață și ale art. 7 privind legalitatea incriminării și a pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale
În continuare, autoarea excepției arată că diagnosticul stării „sub influența unor substanțe psihoactive” se bazează pe analize de laborator referitoare la prezența substanțelor psihoactive în sânge și urină, pe elemente faptice, precum modul de comportare, atitudinea, orientarea în timp și spațiu, facultatea de a descrie, de a calcula, modalitatea de deplasare, siguranța gesturilor mâinilor, miros, starea pupilelor etc., fiind evident că starea de intoxicație este diferită din punctul de vedere al concentrației, de la o persoană la alta, în funcție de metabolismul fiecăreia. Instanța de judecată, autoare a excepției, arată că, în cazul consumului de canabis prin inhalare, situație existentă în speță, modificările psihologice includ un efect euforic asociat cu modificări emoționale și cognitive care sunt greu de cuantificat la nivel individual. Modificările care se produc în mod acut sunt tahicardia, creșterea ușoară a tensiunii arteriale și a temperaturii corpului. Canabisul produce, totodată, o reducere a performanței în timpul conducerii autovehiculului, cu diminuarea vitezei de reacție la diverși stimuli, diminuarea atenției distributive și întârzierea coordonării mână-ochi. Efectele apar la o doză variind între 2 și 22 mg substanță psihoactivă, THC – Tetrahidrocanabinol, se manifestă la 30 de minute, cu un maxim atins la 2 ore de la administrare, cedând la aproximativ 4 ore de la consum. Substanța psihoactivă, THC, este transformată într-un metabolit inactiv care persistă în organism zile sau săptămâni fără efecte psihoactive. Perioada de timp în care metabolitul poate persista în organism depinde de frecvența de utilizare, doza de substanță psihoactivă din țigara fumată, dar și de particularitățile individuale. În consecință, prezența acestuia nu este un indicator valid pentru a obiectiva starea de influență, această ipoteză urmând a fi stabilită în urma analizării coroborate a rezultatelor analizelor de laborator, a declarației de consum și a mijloacelor de probă ce vizează starea clinică a persoanei în cauză în momentul surprinderii în trafic.
Prin Decizia nr. 101 din 28 februarie 2019, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel București – Secția I Penală și constată că dispozițiile art. 336 alin. (2) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Astfel, s-a reținut că incriminarea faptei de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive este determinată de efectul nociv al substanțelor respective, ținând cont de faptul că, așa cum se arată în doctrină, acestea produc tulburări în atitudinea și comportamentul conducătorului auto, generând, implicit, o diminuare a capacității de a manevra vehiculul pe drumurile publice în condiții de siguranță pentru toți participanții la trafic. De asemenea, s-a reținut că pentru constatarea consumului de substanțe psihoactive este necesară analiza de laborator, care trebuie să stabilească existența acestor substanțe în corpul conducătorului vehiculului.
Curtea a constatat că, având în vedere sfera largă a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive, așa cum reiese aceasta din legislația specială, în mod obiectiv, legiuitorul nu poate prevedea un nivel minim al concentrației de substanțe psihoactive ca și cerință esențială cu privire la elementul material al laturii obiective în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, infracțiune reglementată de art. 336 alin. (2) din Codul penal. Așadar, legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta în orice situație de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanțe psihoactive, prin consum înțelegându-se introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat, în una dintre următoarele modalități: pe cale orală ori injectabilă, inhalare, fumat sau aplicarea externă pe corpul unei persoane, în orice alt mod, în așa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane [art. 2 lit. f) din Legea nr. 194/2011, republicată].
Comentariu
Având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 101/2019 rezultă că existența infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, nu depinde de cantitatea de droguri consumată sau de concentrația substanței active detectată în organism și nici de capacitatea concretă de manevrare a vehiculului în momentul depistării. Conducerea unui vehicul sub influența drogurilor pe drumurile publice va fi sancționată în orice situație, atâta vreme cât se constată în corpul persoanei prezența substanței active din conținutul drogului consumat, desigur dacă nu va fi reținută una dintre cauzele justificative sau de neimputabilitate, cum sunt starea de necesitate (art. 20 C. pen.), exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații (art. 21 C. pen.), constrângerea fizică sau morală (art. 24-25 C. pen.), minoritatea (art. 27 C. pen.), iresponsabilitatea (art. 28 C. pen.), intoxicația (art. 29 C. pen.), eroarea (art. 30 C. pen.), cazul fortuit (art. 31 C. pen.).
Chiar dacă sub aspectul tehnicii legislative ar fi imposibil să se restrângă sfera de aplicare a normei de incriminare la o anumită concentrație, ținând cont de multitudinea substanțelor psihoactive reglementate de legile speciale și diferitele moduri în care acestea își produc efectele asupra organismului uman, totuși, la individualizarea soluției judiciare, trebuie să se țină seama de pericolul social concret, atât din perspectiva concentrației, cât și din perspectiva capacității de manevrare în siguranță a vehiculului. În acest sens, este bine cunoscut că tetrahidrocanabinolul (THC), component psihoactiv al canabisului, într-o concentrație redusă, afectează în mod insesizabil organismul uman, inclusiv în privința performanței în conducerea vehiculelor. Mai mult, produsele alimentare cu THC redus au efecte benefice asupra sănătății și nutriției, fiind recunoscute și validate la nivel european.
Așadar, organul judiciar trebuie să stabilească, prin intermediul expertizei medico-legale, gradul în care a fost influențată capacitatea de a conduce vehicule în condiții de siguranță, raportat la concentrația de tetrahidrocanabinol evidențiată în organism. Dacă influența este una minimă, considerăm că această împrejurare trebuie luată în seamă, pe de o parte, la aprecierea interesului public pentru continuarea urmăririi penale, caz în care se poate dispune renunțarea la urmărire penală, în condițiile art. 318 din Codul de procedură penală[25], iar, pe de altă parte, la stabilirea cuantumului și modalității de executare a pedepsei, în faza judecății, când se pot aplica dispozițiile legale privind circumstanțele atenuante judiciare [art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.] sau cele privind renunțarea la aplicarea pedepsei (art. 80 C. pen.), ca modalitate de executare mai blândă.
4. Concluzii
Consumul de canabis influențează indiscutabil performanța în conducerea unui vehicul și generează comportamente agresive în trafic, ceea ce poate conduce la accidente rutiere grave. Conducerea unui vehicul sub influența canabisului constituie un pericol real pentru siguranța rutieră, devenind un adevărat fenomen infracțional în societatea românească și nu numai. Fapta este incriminată de dispozițiile art. 336 alin. (2) din Codul penal, care reglementează infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care se află sub influența unor substanțe psihoactive.
Deși existența infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal nu depinde de concentrația substanței psihoactive, tetrahidrocanabinolul (THC) în cazul consumului de canabis, totuși concentrația trebuie să constituie un criteriu de apreciere a gradului de pericol social concret, fie din perspectiva agravării răspunderii, fie din perspectiva atenuării acesteia, când se poate dispune renunțarea la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei, după caz. Stabilirea de către organul judiciar a măsurii în care substanța psihoactivă din drogul consumat a influențat capacitatea de a conduce este imperios necesară pentru justa soluționare a cauzei, fiind important ca această chestiune să se regăsească printre obiectivele expertizei medico-legale.
Având în vedere specificul infracțiunii, considerăm că organul judiciar trebuie să facă o analiză de ansamblu, inclusiv prin raportare la doctrina națională și internațională de specialitate privind efectele drogurilor asupra capacității de a conduce un vehicul, cel puțin în cazul drogurilor comune, pentru a înțelege mai bine cum influențează acestea comportamentul în trafic, limitele de consum și măsura în care unele concentrații afectează siguranța rutieră. Numai în această manieră pericolul social concret va fi apreciat într-un mod corect, în acord cu natura infracțiunii în discuție și cu particularitatea fiecărui caz în parte.
[19] M.K. Dahlgren et al. (2020), Recreational cannabis use impairs driving performance in the absence of acute intoxication, Drug and Alcohol Dependence, 208, p. 7, doi.org/10.1016/j.drugalcdep.2019.107771.[20] R. Hartman, M. Huestis (2012), Cannabis Effects on Driving Skills, Clinical Chemistry, 59(3), p. 490, doi:10.1373/clinchem.2012.194381; S. Ortiz-Peregrina, C. Ortiz, R.G. Anera (2021), Aggressive Driving Behaviours in Cannabis Users. The Influence of Consumer Characteristics, International Journal of Environmental Research and Public Health, 18 (3911), pp. 12-13, doi.org/10.3390/ijerph18083911.
[21] B.K. Logan (2007), Marijuana and Driving Impairment, Capitolul 12, p. 278, în M.A. ElSohly, Marijuana and the Cannabinoids, Humana Press, Totowa, New Jersey, doi:10.1007/978-1-59259-947-9_12.
[22] B.K. Logan (2007), op. cit., pp. 278-279, doi:10.1007/978-1-59259-947-9_12; R. Hartman, M. Huestis (2012), op. cit., p. 489, doi:10.1373/clinchem.2012.194381.
[23] S. Ortiz-Peregrina, C. Ortiz, R.G. Anera (2021), op. cit., p. 12, doi.org/10.3390/ijerph18083911.
[24] Decizia nr.101 din 28 februarie 2019 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 405 din 23 mai 2019 (legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/214121). Această decizie este definitivă și general obligatorie.
[25] Codul de procedură penală a fost adoptat prin Legea nr. 135 din 1 iulie 2010 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, ulterior suportând mai multe modificări și completări. A intrat în vigoare la 1 februarie 2014 (legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/120609).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.