Condiția și termenul – modalitățile actului juridic civil în reglementarea noului Cod civil
Gabriel Tița-Nicolescu - mai 1, 20163.6. Lipsa sau diminuarea garanțiilor. În cel de-al doilea caz de decădere din beneficiul temenului ne aflăm în situația concretă în care debitorul acționează de așa manieră încât să-i creeze creditorului suspiciunea că acesta din urmă nu va mai putea să-și valorifice creanța. Potrivit legii, debitorul este decăzut din termen atunci când, cu intenție sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanțiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanțiile promise.
Prima ipoteză în care se consideră a fi îndeplinite premisele celui de-al doilea caz de decădere din beneficiul termenului este legată de garanțiile de plată. Într-o atare situație, debitorul a constituit în favoarea creditorului o garanție pentru executarea obligației la un anumit termen convenit in contract, de pildă, a constituit o ipotecă mobiliară asupra unui autoturism. Dacă garanția respectivă – autoturismul ipotecat – este înstrăinat sau piere (din culpa gravă a debitorului), creditorul poate cere decăderea debitorului din beneficiul termenului. În cea de-a doua ipoteză, debitorul își asumă, prin convenție, un termen de executare a unei obligații, promițând că, pentru garantarea executării la timp a obligației va aduce ca garanție, până la o anumită dată, un autoturism, pentru a fi ipotecat. Dacă până la acea dată, autoturismul nu este ipotecat în favoarea creditorului, acesta din urmă va putea cere decăderea debitorului din termenul de executare a obligației.
Ambele ipoteze de mai sus – diminuarea garanțiilor sau neconstituirea garanțiilor – vor putea atrage decăderea din termen doar dacă se face dovada că aceste fapte sau omisiuni au fost săvârșite de către debitor cu intenție sau din culpă gravă. Evident, această dovadă trebuie să o facă creditorul (onus probandi incumbit actori), prin raportare la prevederile legale în vigoare care definesc formele vinovăției (art. 16 NCC). Reamintim că, potrivit legii civile, se consideră că fapta este săvârșită cu intenție când autorul prevede rezultatul faptei sale și fie urmărește producerea lui prin intermediul faptei, fie, deși nu îl urmărește, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat; iar culpa este gravă atunci când autorul a acționat cu o neglijență sau imprudență pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi manifestat-o față de propriile interese.
3.7. Neîndeplinirea condiției esențiale. În fine, cel de-al treilea caz legal de decădere din beneficiul termenului este cazul în care debitorul, din culpa sa, ajunge în situația de a nu mai satisface o condiție considerată esențială de creditor la data încheierii contractului. Nu vorbim neapărat aici despre termenul strict juridic de condiție, ca modalitate a actului juridic ci, în general, despre orice stipulație contractuală de esență, orice cerință esențială impusă debitorului în executarea obligațiilor sale. Pentru incidența acestui caz de decădere, este însă necesară, potrivit legii, îndeplinirea a două condiții cumulative:
– să se fi stipulat expres în contract atât caracterul esențial al cerinței impuse debitorului cât și posibilitatea sancțiunii decăderii,
– să fi existat un interes legitim pentru creditor să considere condiția respectivă drept esențială.
3.8. Efectele împlinirii termenului. Fiind lămurite aspectele foarte importante legate de noțiunea termenului, de clasificarea termenelor, de decăderea din beneficiul termenului, ne este acum cu mult mai ușor să înțelegem efectele împlinirii termenului și să deosebim, sub acest aspect, în funcție de natura termenului în discuție.
Exemplul tipic al termenului suspensiv este termenul de plată acordat de vânzător cumpărătorului într-un contract de vânzare sau termenul de restituire a sumei de bani primite de împrumutat într-un contract de împrumut. În cazul termenului suspensiv, în prezența căruia executarea obligației este doar amânată, regula este că ceea ce este datorat cu termen nu se poate cere înainte de împlinirea acestuia, cu excepțiile dezbătute mai sus. Numai de la data împlinirii termenului creditorul poate cere executarea obligației, întrucât doar începând cu acestă dată obligația devine exigibilă (scadentă). Dacă însă obligația s-a executat de bunăvoie și în cunoștință de cauză înainte de împlinirea termenului, aceasta nu mai este supusă restituirii. În fine, efectele termenului suspensiv sunt produse și de nerealizarea unui eveniment stipulat în contract și pe care părțile îl consideră ca fiind un termen; în acest caz, obligația devine exigibilă în ziua în care evenimentul ar fi trebuit în mod normal să se producă.
În cazul termenului extinctiv, în prezența căruia, dacă se va împlini, obligația se va stinge, efectele sunt, în mod evident, cu totul diferite. Termenul extinctiv se întâlnește, în mod natural, în contractele cu executare succesivă, cum ar fi, de pildă, locațiunea, arenda sau comodatul. Până la împlinirea termenului extinctiv, obligația contractuală există și trebuie executată ca atare, întrucât, practic, un astfel de termen stabilește durata valabilității contractului (durata contractului). După împlinirea termenului însă, contractul se va desființa, efectele desființării urmând însă a se produce doar pentru viitor.
3.9. Calculul termenelor. Indiferent de durata și izvorul lor, calculul termenelor se face potrivit regulilor speciale stabilite în acest sens de actualul cod civil, respectiv art. 2.551 – 2.556 NCC. Reiterăm aici, în mod special, deosebirea care trebuie făcută între noțiunile de termene substanțiale si termene procedurale, noțiuni care pot produce confuzii, dar care au însă o natură juridică diferită, atât ca reglementare, ca efecte, ca durată și chiar ca mod de calcul (câteva similitudini există, totuşi, însă doar sub aspectul modului de calcul). Avem în vedere termenele procedurale atât în materie civilă (art. 180 – 186 NCPC), cât și în materie penală (art. 268 – 271 NCPP), termene a căror nerespectare atrage decăderea.
Așadar, fie că termenele sunt stabilite de părți, fie că sunt stabilite de lege, fie că sunt stabilite de instanță, modul de calcul al acestora este comun și este prevăzut expres de lege. Singurul criteriu de delimitare a modului de calcul este, firesc, unitatea de timp a termenului; prin urmare, reținem faptul că termenul se calculează după reguli diferite, din punct de vedere al unității de timp avute în vedere. Astfel, când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început sa curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. Iar când termenul se stabilește pe zile, nu se ia in calcul nici prima și nici ultima zi a termenului, ceea ce înseamnă că termenul se calculează pe zile libere. Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile. Cu toate acestea, dacă este vorba despre un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. În fine, când termenul se stabilește pe ore, nu se iau în calcul nici prima și nici ultima oră a termenului (ore libere).
În cazul tuturor tipurilor de termene, legea reglementează și prorogarea de drept a datei împlinirii termenului; dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
În fine, codul civil reglementează și o prezumție legală a efectuării în termen a actelor. Potrivit art. 2.556 NCC, actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poștal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obișnuit activitatea la acel oficiu.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.