Conceptul criminologic de violență în familie
Vitalie Ionașcu - noiembrie 7, 2021Introducere
Caracterul de problemă socială a violenței în familie este determinat de faptul că, în accepțiune sociologică, acest fenomen este considerat „o condiție nocivă pentru societate care provoacă îngrijorarea populației și captează atenția publică, generând preocupări și controverse ce pot determina, în final, acțiuni colective de soluționare”[1].
În acest segment de cercetare, M.S. Rădulescu consideră că orice problemă socială întrunește cumulativ două condiții:
a) condiția obiectivă – constituie un conținut real, măsurabil și evidențiat în statistici oficiale;
b) condiția subiectivă – este constituită din îngrijorările legitime pe care problema în cauză le provoacă unui număr semnificativ de persoane[2].
Cu toate că violența este un concept cunoscut și des utilizat în literatura de specialitate, totuși nu găsim o noțiune corespunzătoare, unitară și unanim acceptată.
Aceeași opinie o are autorul N. Corcea, care a constatat că „nu există un consens universal asupra definiției violenței, cele din urmă, reflectând valorile societății, sunt influențate de considerente istorice, filozofice, sociologice și criminologice”[3].
Cercetătoarea D.L. Hogaș, la fel, identifică o divergență referitoare la definirea noțiunii de „violență”, definind-o drept „un abuz de putere, fiind legată, aproape întotdeauna, de o poziție de putere și de impunerea acestei puteri asupra celorlalți”[4].
Indiferent care ar fi definițiile violenței, ele descriu comportamente acceptabile sau neacceptabile și stabilesc pragul dincolo de care intervenția socială este îndreptată spre a menține ordinea socială[5].
Dicționarul de psihologie socială identifică violența ca fiind sinonim cu agresivitatea, „formă de comportament învățat, care se manifestă cu tărie, determinând adesea săvârșirea crimelor[6].
Autorul N. Corcea definește violența, din punct de vedere psihologic, drept „comportament agresiv, manifestat pe căi indezirabile social, fiind evidențiată ideea de putere, de dominație, de folosire a superiorității fizice asupra celuilalt”[7].
Într-o altă accepțiune, violența este „o acțiune umană ce presupune intensitate, brutalități, aceasta fiind îndreptată împotriva unei persoane, situații, instituții, comunități sau oricărui obiect, acțiune în urma căreia obiectul poate fi distrus”[8].
Alți autori consideră că „violența e un posibil răspuns la o situație de frustrare”, iar „frustrarea este numai o condiție care favorizează agresiunea”[9].
De altfel, utilizând speculativ conceptele „eros” și „thanatos” ca pe instincte generatoare de viață și moarte, Sigmund Freud susține că „agresivitatea este instinct și că în consecință împotriva ei nu se poate face mare lucru”[10]. Când agresivitatea depășește cadrul definit prin supraviețuire, nefiind motivată de nevoile individului și ale speciei, ea capătă un aspect distructiv și negativ.
Aristotel, cercetând „omul ca ființă socială – în afara societății acesta având manifestări de fiară”, consideră violența ca fiind lipsa educației și a cunoașterii, iar în antiteză Hobbes este unul dintre filozofii care afirmă că violența ține de esența naturii umane[11].
Analizând deosebirile și legătura dintre conceptul de agresivitate și violență, D. Sălăvăstru este de părerea că există trei criterii de diferențiere a acestora:
– de ordin topologic conform căruia agresivitatea este o tendință internă care se actualizează sau se materializează prin violența externă;
– de ordin funcțional conform căruia agresivitatea este o potențialitate ce ține de gândire și analiză ce permite dirijarea acțiunii, în timp ce violența este o acțiune adaptată unui obiectiv ce trebuie atins;
– de ordin etic, care ne trimite la ideea că agresivitatea, în anumite situații este acceptabilă pentru a înfrunta anumite probleme, iar violența în calitatea de acțiune ce produce durere și suferință este inacceptabilă[12].
Literatura de specialitate sociologică leagă conceptul de violență de transgresarea normelor sociale, de dezordinea, insecuritatea, definind comportamentul ca fiind unul deviant, „care se poate datora fie unor influențe genetic formative, fie socializatoare deficitare, sau unor experiențe traumatizante care au modificat dezvoltarea personalității, fie incapacității de a face față situațiilor de stres și tensiunilor emoționale”[13].
Autoarea D.L. Hogaș susține că, „dacă inițial violența a fost definită ca o perturbare a stării naturale, normale, legale a omului, definirea ei a devenit tot mai dificilă în perioada în care regulile, normalitatea și legalitatea sunt concepute după parametri variabili”[14].
Analizând multitudinea de idei și definiții ale conceptului de violență, în sensul prezentului studiu, îl putem defini drept o reacție în lanț a unor comportamente neacceptabile și agresive, manifestate prin impulsivitate, brutalitate sau vehemență de o anumită intensitate, fiind îndreptată împotriva unor persoane, situații, instituții, comunități sau oricărui obiect care se poate datora unor influențe genetic formative, socializării deficitare, experiențelor traumatizante sau frustrării.
Prin urmare, s-a demonstrat, statistic, că întotdeauna crizele acumulate (războaie, revoluții, crize economice majore) sunt însoțite de creșteri spectaculoase ale criminalității și ale violenței în special.
Violența nu are ca unică determinare criza socială, cauzalitatea acesteia având un spectru mult mai larg, dar prin aceasta se relevă rolul important pe care dezechilibrele sociale îl joacă în producerea criminalității violente.
Metodologia cercetării
La baza elaborării cercetării au fost utilizate numeroase metode și principii. Au fost utilizate următoarele metode: metoda analizei, metoda documentară, metoda studiului comparat, metoda logică etc.
Analiza profundă a tuturor aspectelor și conceptelor a fost posibilă datorită aplicării următoarelor principii: principiul științific, principiul obiectivității precum și principiul dialectic.
Idei principale ale cercetării
Un caz particular îl constituie criminalitatea de violență în familie care predomină în societatea modernă și în ultima perioadă a fost scoasă în evidență.
Constatăm cu regret că nici literatura de specialitate criminologică nu oferă o definiție bine argumentată a conceptului de violență în familie.
În acest perimetru de cercetare, considerăm oportun să cităm definițiile propuse de autorii ruși. Astfel, autorul V.I. Șahov apreciază că „violența în familie reprezintă totalitatea acțiunilor ilegale cu caracter fizic, psihologic sau sexual, caracterizate printr-un pericol social, săvârșite de către un membru al familiei în privința unui alt membru al familiei, împotriva voinței victimei, indiferent de consecințele survenite”[15].
Totodată, un alt cercetător rus, A.N. Fateev, definește fenomenul violenței în familie drept un „ansamblu de infracțiuni, contravenții și alte acțiuni care nu constituie fapte ilegale, dar contravin standardelor unanim acceptate în societate referitoare la comportamentul în familie”[16].
O părere similară o împărtășește autoarea rusă L.A. Kolpakova, conform căreia „violența în familie constituie o acțiune ilegală, fizică sau psihică, săvârșită față de un membru al familiei de către un alt membru care se caracterizează prin predispoziția de a repeta sau de a extinde treptat un conflict cu scopul de a provoca daune fizice, morale sau materiale”[17].
O definiție complexă și mai clară ne-o prezintă un alt autor rus, A.N. Iliașenko, care este de părerea că „criminalitatea de violență în familie presupune totalitatea faptelor social periculoase, realizate prin acțiuni sau inacțiuni, intenționate, cu aplicarea violenței sau cu amenințarea aplicării acesteia, care atentează la relațiile sociale ce țin de viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanei, săvârșite de către un membru al familiei față de altul, indiferent de condiția conlocuirii sau locuirii separate, împotriva voinței victimei, într-o anumită perioadă de timp pe un anumit teritoriu”[18].
În literatura criminologică română, conceptul fenomenului cercetat se încearcă a fi definit prin delimitarea clară a „violenței în familie” de „violența domestică”.
Astfel, Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității din România, punând accentul pe agresiunile exercitate îndeosebi asupra femeilor și copiilor, definește violența în familie ca fiind „utilizarea constrângerii fizice sau emoționale asupra unui alt membru al familiei, în scopul impunerii puterii și a controlului asupra acestuia” sau „ansamblul conflictelor din grupul familial, care au ca efect maltratarea partenerului sau a copilului”, iar conform concluziilor acestuia, violența în cadrul familiei „nu include doar violența fizică (omor, vătămare, lovire), ci și cea sexuală (violul marital), psihologică (șantaj, denigrare, umilire, ignorare, abandon, izolare), verbală (insultă, amenințare) și economică (privarea femeii de mijloace și bunuri vitale)”[19].
M.N. Turliuc și coautorii români opinează că violența în familie sau cea intrafamilială include violența domestică, iar aceasta se referă la „actele de violență fizică, psihologică, sexuală dintre partenerii intimi stabili”. Prin urmare, „violența domestică reprezintă o serie de comportamente sistematic repetate, de atac fizic, agresivitate verbală și psihologică, sexuală și economică, pe care un partener le manifestă asupra celuilalt în cadrul oficializat al familiei sau în relația de conviețuire în același spațiu”, respectiv „violența domestică se manifestă întotdeauna în relațiile intime, cel mai adesea în spațiul restrâns și privat”[20].
Într-o altă accepțiune, în sens larg, violența în familie semnifică „utilizarea forței și a constrângerii de către o persoană, grup sau clasă socială, în scopul impunerii propriei voințe asupra altora”[21].
O alta definiție a violenței în familie ar fi: „o serie repetată de comportamente coercitive și de atac fizic, sexual și psihic pe care o persoană le manifestă față de partener, în scopul controlării și dominării acestuia, utilizând forța și/sau incapacitatea de apărare a victimei, ce apare în cadrul unei relații de cuplu. Include și abuzurile de tip economic și social”[22].
Din punct de vedere clinic, E. Stark și A. Flitcraft au formulat o definiție larg acceptată: „Violența domestică este o amenințare sau o provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relației dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de intimidări sau abuzuri verbale: distragerea bunurilor care aparțin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potențiale surse de sprijin; amenințări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului și a altor surse de îngrijire și protecție”[23].
DOWNLOAD FULL ARTICLE
[1] Rădulescu M.S., Devianță, criminalitate și patologie socială, Ed. Lumina Lex, București, 1999, p. 166.
[2] Nistoreanu Gh., Păun C., Criminologie, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1994, p. 44.
[3] Rădulescu S.M., Sociologia violenței (intra)familiale: victime și agresori în familie, Ed. Lumina Lex, București, 2001, p. 48.
[4] Hogaș D.L., Prevenirea și sancționarea violenței domestice prin normele dreptului penal, Ed. „Lumen”, Iași, 2010, p. 38.
[5] Corcea N., Identificarea etimologică a termenului „Violența în familie”, în Revista națională de drept nr. 1/2015, p. 48.
[6] Tucicov-Bogdan A., Dicționar de psihologie socială, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 9.
[7] Corcea N., Identificarea etimologică a termenului „Violența în familie”, în Revista națională de drept nr. 1/2015, p. 48.
[8] Florea B., Violența în familie – etiologie și forme de manifestare, în Studii și cercetări din domeniul științelor socio-umane, vol. 14, Ed. Agronaut, Cluj-Napoca, 2005, p. 271.
[9] Idem.
[10] Ciobanu Ig., Criminologie, Universitatea de Stat din Moldova, Tipografia Centrală, Chișinău, 2011, p. 125.
[11] Ogein A., Sociologia devianței, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 30.
[12] Sălăvăstru D., Psihologia educației, Ed. Polirom, Iași, 2004, p. 260.
[13] Rădulescu M.S., Devianță, criminalitate și patologie socială, Ed. Lumina Lex, București, 199, p. 119.
[14] Hogaș D.L., Prevenirea și sancționarea violenței domestice prin normele dreptului penal, Ed. „Lumen”, Iași, 2010, p. 22.
[15] Șaclov V.I., Violența în familie: drept penal și criminologic, Iaroslav, 2003, p. 76.
[16] Fateev A.N., Violența în familie: experiența cercetării criminologice, Moscova, 2006, p. 63.
[17] Colpacov L.A., Violența în familie: aspect victimologic, diferențiere responsabilitate şi chestiuni de tehnică legislativă, Iaroslav, 2007, p. 70.
[18] Iliașenco A.N., Contracararea crimei violente, Institutul Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei, 2003, p. 69.
[19] Turliuc M.N., Adina K.H., Oana D., Violența în familie. Teorii, particularități și intervenții specifice, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009, p. 11.
[20] Ibidem, p. 12.
[21] Popa J.C., Violența în familie: conceptul și obiectul ocrotirii penale, în Materialele Conferinței științifice internaționale anuale a doctoranzilor și tinerilor cercetători. Vol. II, ed. a VI-a, Chișinău, 2012, p. 311.
[22] Ibidem, p. 312.
[23] Idem.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.