Codul fiscal – modificări (Legea nr. 72/2018)

Abstract

In March 2018, the following codes were amended: The Criminal Code and the Code of
Criminal Procedure, the Fiscal Code, the Code of Fiscal Procedure, the Labour Code and the Customs
Code.
Moreover, other legal acts were amended, as well, among which we mention the following: Law
no. 252/2013 regarding the organization and functioning of the probation system, G.E.O. no.
111/2010 on parental leave and child care monthly allowance, Law no. 273/2004 regarding the
adoption procedure, Law no. 263/2010 on the unitary pension system, Law no. 8/1996 on copyright
and neighbouring rights.
During the same period, Law no. 35/1997 on the organization and functioning of the
Ombudsman institution and Law no. 36/1995 on notaries public and notarial activities were
republished.

Actul modificat Actul modificator Sumar

Codul fiscal

Legea nr. 72/2018 privind aprobarea O.G. nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Codului fiscal

(M. Of. nr. 260 din 23 martie 2018)

– introduce: art. 25 alin. (10)

 

– modifică: art. 68 alin. (5) lit. h) și alin. (7) lit. d), art. 76 alin. (3) și lit. g) și alin. (4) lit. t), art. 78 alin. (2) lit. a) punctul (iv), art. 142 lit. s) pct. 6, art. 310 alin. (1)

 

– abrogă: art. 25 alin. (3) lit. n)

În M. Of. nr. 260 din 23 martie 2018, s-a publicat Legea nr. 72/2018 privind aprobarea O.G. nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (M. Of. nr. 706 din 31 august 2017).

Respectiva Lege aprobă, dar și modifică O.G. nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Codului fiscal, aducând astfel, în mod indirect, modificări Codului fiscal.

Vom prezenta, în continuare, modificările aduse Codului fiscal.

 

Art. 25 („Cheltuieli”) alin. (3) lit. n) Cod fiscal (modificat prin Legea nr. 72/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 25 alin. (3) lit. n) prevedea:

„Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

(…)

n) cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 25 alin. (3) lit. n) se abrogă.

 

Art. 25 („Cheltuieli”) alin. (10) Cod fiscal (modificat prin Legea nr. 72/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 25, după alin. (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul conținut:

„(10) În cazul creanțelor cesionate, pierderea netă reprezentând diferența dintre prețul de cesiune și valoarea creanței cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi. În cazul în care cesionarul cedează creanța, pierderea netă se determină ca diferență între prețul de cesiune și costul de achiziție al creanței. În cazul instituțiilor de credit, în situația în care creanțele cesionate sunt acoperite parțial sau integral cu ajustări pentru pierderi așteptate, precum și în situația în care creanțele sunt scoase din evidență în conturi în afara bilanțului și apoi sunt cesionate, 70% din diferența dintre valoarea creanței înstrăinate și prețul de cesiune reprezintă elemente similare veniturilor”.

 

Art. 68 („Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate”) alin. (5) lit. h) și alin. (7) lit. d) Cod fiscal (modificat prin Legea nr. 72/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 68 alin. (5) lit. h) și alin. (7) lit. d) prevedeau:

„(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

(…)

h) primele de asigurare voluntară de sănătate, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană; ”.

 

„(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:

(…)

d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5) lit. h) și cele efectuate pentru persoanele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor, definite potrivit prevederilor cap. III – Venitul din salarii și asimilate salariilor;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 68, alin. (5) lit. h) și alin. (7) lit. d) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

(…)

h) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;”.

 

„(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:

(…)

d) cheltuielile cu primele de asigurare, precum și cu serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5) lit. h) și cele efectuate pentru persoanele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor, definite potrivit prevederilor cap. III – Venitul din salarii și asimilate salariilor;”.

 

Art. 76 („Definirea veniturilor din salarii și asimilate salariilor”) alin. (3) lit. g) alin. (4) lit. t) Cod fiscal (modificat prin Legea nr. 72/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 76 alin. (3) lit. g) și alin. (4) lit. t) stabileau:

„(3) Avantajele, în bani sau în natură, cu excepția celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate menționată la alin. (1) și (2) includ, însă nu sunt limitate la:

(…)

g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru angajații proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii și asimilate salariilor, la momentul plății primei respective, altele decât cele obligatorii și cele care se încadrează în condițiile prevăzute la alin. (4) lit. t);”.

„(4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit:

(…)

(t) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 76 alin. (3) și lit. g) și alin. (4) lit. t) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(3) Avantajele, în bani sau în natură, cu excepția celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate menționată la alin. (1) și (2) includ, însă nu sunt limitate la:

(…)

«g) primele de asigurare, precum și cu serviciile medicale furnizate sub formă de abonament plătite de către suportator pentru angajații proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii și asimilate salariilor, la momentul plății acestora, altele decât cele obligatorii și cele care se încadrează în condițiile prevăzute la alin. (4) lit. t);”.

„(4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit:

(…)

«t) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;”.

 

Art. 78 („Determinarea impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor”) alin. (2) lit. a) pct. (iv) Cod fiscal (modificat prin Legea nr. 72/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (iv) stabilea:

„(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele:

(…)

(iv) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa, așa cum este definită la art. 77 alin. (3);”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (iv) se modifică și va avea următorul conținut:

„2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele:

(…)

(iv) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa, așa cum este definită la art. 77 alin. (3);”.

 

Art. 142 („Venituri din salarii și venituri asimilate salariilor care nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale”) lit. s) pct. 6 Cod fiscal (modificat prin Legea nr. 72/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 142 lit. s) pct. 6 stabilea:

„(6) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele:

(…)

s) următoarele avantaje primite în legătură cu o activitate dependentă:

(…)

6. contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, precum și primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limitele prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. ș) și t) pentru veniturile neimpozabile, precum și primele aferente asigurărilor de risc profesional;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 142 lit. s) pct. 6 se modifică și va avea următorul conținut:

„Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele:

(…)

s) următoarele avantaje primite în legătură cu o activitate dependentă:

(…)

6. contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, precum și primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limitele prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. ș) și t) pentru veniturile neimpozabile, precum și primele aferente asigurărilor de risc profesional;”.

 

Art. 310 („Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici”) alin. (1) Cod fiscal (modificat prin Legea nr. 72/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 310 alin. (1) stabilea:

„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b)”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 310 alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b)”.

 

Alte prevederi ale Legii nr. 72/2018

Art. II din Legea nr. 72/2018 prevede la alin. (1):

În anul 2018 sunt aplicabile următoarele reguli referitoare la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici prevăzut la art. 310 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare:

a) persoanele impozabile înființate anterior anului 2018 au obligația solicitării înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, dacă depășesc plafonul de 220.000 lei în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și data de 1 a lunii următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege, denumită în continuare perioada de referință. În cazul în care nu au depășit acest plafon în perioada de referință, persoanele impozabile trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, dacă depășesc plafonul de 300.000 lei până la data de 31 decembrie 2018. La determinarea plafonului de 300.000 lei se ia în calcul și cifra de afaceri realizată în perioada de referință;

b) persoanele impozabile înființate în perioada de referință au obligația solicitării înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, dacă depășesc în perioada respectivă plafonul de 220.000 lei. În cazul în care nu au depășit acest plafon în perioada de referință, persoanele impozabile trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, dacă depășesc plafonul de 300.000 lei până la data de 31 decembrie 2018;

c) persoanele impozabile înființate începând cu data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a prezentei legi au obligația solicitării înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, dacă depășesc plafonul de 300.000 lei, de la înființare până la 31 decembrie 2018;

d) prin excepție de la prevederile lit. a) și b), persoanele impozabile pentru care obligația solicitării înregistrării în scopuri de TVA conform art. 310 alin. (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, ar interveni începând cu data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a prezentei legi nu trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA decât în situația în care depășesc plafonul de 300.000 lei până la data de 31 decembrie 2018;

e) persoanele impozabile care s-au înregistrat în scopuri de TVA în perioada de referință, ca urmare a depășirii plafonului de scutire, pot solicita începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiția ca la data solicitării să nu fi depășit plafonul de 300.000 lei;

f) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA anterior anului 2018 pot solicita scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, după data de 1 a lunii următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege, inclusiv, dacă nu au depășit plafonul de scutire de 220.000 lei din anul precedent, respectiv anul 2017, și dacă până la data solicitării scoaterii din evidență nu au depășit plafonul de 300.000 lei.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) solicitarea de scoatere din evidența persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA se poate depune la organele fiscale competente între data de 1 și 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă în conformitate cu prevederile art. 322 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Anularea va fi valabilă de la data comunicării deciziei privind anularea înregistrării în scopuri de TVA. Organele fiscale competente au obligația de a soluționa solicitările de scoatere a persoanelor impozabile din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, cel târziu până la finele lunii în care a fost depusă solicitarea. Până la comunicarea deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, persoanei impozabile îi revin toate drepturile și obligațiile persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Persoana impozabilă care a solicitat scoaterea din evidență are obligația să depună ultimul decont de taxă prevăzut la art. 323 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de perioada fiscală aplicată conform art. 322 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul decont de taxă depus, persoanele impozabile au obligația să evidențieze valoarea rezultată ca urmare a efectuării tuturor ajustărilor de taxă, conform titlului VII din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. III, prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. I pct. 6, care se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a respectivei legi.

 

DOWNLOAD FULL ARTICLE

Codul fiscal – modificări (Legea nr. 72/2018) was last modified: mai 3rd, 2018 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii