Cine poate formula apel și cine poate participa la judecarea acestuia?
Alin Speriusi-Vlad - august 1, 2015În aceeași a doua ipoteză, procurorul poate totuși formula apel împotriva hotărârilor primei instanțe, chiar dacă nu a participat la judecată în fața acesteia, atunci când participarea și punerea concluziilor de către acesta sunt obligatorii[19], hotărârea judecătorească fiind, astfel, lovită de nulitate absolută, conform art. 93 alin. (3) din Noul Cod de procedură civilă, dacă nu a fost citat Ministerul Public, după cum vom arăta mai jos. Este cazul în materia soluționării cererii de expropriere[20], în procedura judiciară aferentă declarării și controlului averii demnitarilor[21], în procedura judiciară aferentă înregistrării tardive a nașterii[22], în procedura acordării personalității juridice asociațiilor și fundațiilor[23], în procedura judiciară de înscriere a partidului politic[24], în procedurile judiciare aferente protecției și promovării drepturilor copilului[25], în materia adopției[26], în materia restrângerii dreptului la liberă circulație a cetățenilor români în străinătate[27], în materia decăderii din exercițiul drepturilor părintești[28], în procedura declarării morții unei persoane[29], în procedura punerii sub interdicție judecătorească[30], în procedura soluționării excepției de neconstituționalitate[31] și a contestației având ca obiect constituționalitatea unui partid politic[32].
În legătură cu procedura contestației referitoare la constituționalitatea unui partid politic. Având în vedere că textul de lege – art. 40 alin. (2) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale – vorbește de citarea Ministerului Public, neimpunând participarea acestuia, s-a exprimat un punct de vedere de către un prestigios autor[33], în sensul că „în unele situații prevăzute de lege, deși participarea procurorului la judecată nu este obligatorie, el va fi citat”, consacrându-se, aparent, o nouă formă relației procuror – proces civil, respectiv citarea obligatorie a acestuia de instanța civilă, diferită de participarea obligatorie a procurorului în procesul civil. În realitate însă, din punctul meu de vedere, forma diferită a textului de la art. 40 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, față de celelalte texte de lege amintite anterior la notele de subsol și care fac referire la participarea obligatorie a procurorului, scoate în evidență un alt aspect deosebit de important. Este vorba de materializarea participării obligatorii a procurorului în procesul civil, la nivelul procedurilor care trebuie întocmite de completul de judecată, și a sancțiunii care intervine în cazul în care procurorul este citat, având cunoștință de procedura civilă care impune prezența sa obligatorie, dar nu participă. Astfel, în situația în care participarea procurorului este obligatorie, la nivelul actelor de procedură întocmite de către instanța de judecată, aceasta se traduce în citarea Ministerului Public. Neparticiparea efectivă a magistratului procuror și nepunerea concluziilor în procesul civil în care a fost citat – situație puțin probabilă, dar posibilă – nu poate conduce la nulitatea absolută a hotărârii judecătorești. Altfel spus, atunci când legea impune participarea procurorului într-un proces civil, instanța de judecată trebuie să citeze Ministerul Public, însă absența reprezentantului acestuia nu poate conduce la nulitatea absolută a procedurilor judiciare respective. Indiferent de faptul că instanța de judecată are la dispoziție diferite instrumente procedurale pentru „forțarea” participării procurorului atunci când legea o impune, inclusiv prin amendarea acestuia și declanșarea procedurilor care țin de răspunderea disciplinară a acestuia, soluționarea procesului civil nu poate fi blocată de o eventuală neglijență sau rea-voință a reprezentanților Ministerului Public. Explicația este simplă și ține de exigențele statului de drept, de independența justiției, care înseamnă că atribuțiile acesteia, inclusiv soluționarea litigiilor dintre particulari, nu pot fi blocate, cu atât mai puțin de o entitate precum Ministerul Public, strâns legată de puterea executivă, chiar subordonată acesteia conform jurisprudenței CEDO[34]. În esență, aceasta înseamnă că art. 92 alin. (3) din Noul Cod de procedură civilă, care impune „participarea și punerea concluziilor de către procuror (…), sub sancțiunea nulității absolute a hotărârii” stabilește efectiv în sarcina instanței de judecată, sesizate cu soluționarea unei cauze care impune participarea procurorului, să citeze Ministerul Public. Odată procedura citării îndeplinită, judecata poate continua, chiar și în lipsa procurorului, nepunându-se problema nulității absolute a hotărârii pronunțate, ci doar a amendării procurorului și a răspunderii disciplinare a acestuia. Chiar și formularea textului de lege care aparent impune nu doar participarea procurorului, ci și „punerea concluziilor” de către acesta, nu este de natură să modifice această concluzie, având în vedere că, după cum am arătat mai sus, punerea concluziilor de către procuror nu este altceva decât materializarea participării acestuia la judecată într-un proces civil.
[19] În același sens G. Boroi, O. Spineanu-Matei, A. Constanda, C. Negrilă, V. Dănăilă, D. N. Theohari, G. Răducan, D. M. Gavriș, F. G. Păncescu, M. Eftimie, Noul Cod de procedură civilă: comentariu pe articole. Vol. 1, Ed. Hamangiu, 2013, p. 269.
[20] În acest sens art. 23 alin. (1) din Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică „Soluţionarea cererii de expropriere se face cu participarea obligatorie a procurorului” republicată în M. Of. nr. 472 din 5 iulie 2011.
[21] În acest sens art. 16 alin. (1) din Legea 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici „Preşedintele curţii de apel sau preşedintele secţiei de contencios administrativ şi fiscal, primind dosarul, fixează termen de judecata, potrivit legii, şi dispune citarea tuturor părţilor care au fost chemate la Agenţie. Statul, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, va fi întotdeauna citat în instanţă. Participarea procurorului şi a Agenţiei Naţionale de Integritate este obligatorie” publicată în M. Of. nr. 263 din 28 octombrie 1996.
[22] În acest sens art. 18 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă „Acţiunea se introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială are domiciliul persoana interesată sau unde are sediul serviciul de protecţie specială a copilului. Cererea se soluţionează potrivit dispoziţiilor privind procedura necontencioasă din Codul de procedură civilă. În vederea soluţionării, instanţa solicită serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială are domiciliul persoana interesată sau se află sediul serviciului de protecţie specială a copilului verificări pentru stabilirea identităţii, precum şi avizul medicului legist cu privire la vârsta şi sexul persoanei al cărei act de naştere se cere a fi întocmit. Judecarea cauzei se face cu participarea procurorului” republicată în M. Of. nr. 339 din 18 mai 2012.
[23] în acest sens art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații „Dacă neregularităţile constatate privesc dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Constituţie, pentru termenul fixat va fi citat şi parchetul de pe lângă instanţa sesizată, căruia i se vor comunica, în copie, cererea de înscriere, împreună cu actul constitutiv şi statutul asociaţiei. În acest caz punerea concluziilor de către procuror este obligatorie” publicată în M. Of. nr. 39 din 31 ianuarie 2000.
[24] În acest sens art. 20 alin. (1) din Legea 14/2003 a partidelor politice „Tribunalul Bucureşti examinează cererea de înregistrare a partidului politic în şedinţă publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public” republicată în M. Of. nr. 408 din 10 iunie 2015.
[25] În acest sens art. 134 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului „Cauzele prevăzute la art. 133 se soluţionează în regim de urgenţă, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi cu participarea obligatorie a procurorului” republicată în M. Of. nr. 159 din 5 martie 2014.
[26] În acest sens art. 30 alin. (3) „Cererea de revizuire se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea părinţilor fireşti, a direcţiei care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei interne şi, dacă este cazul, a direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul adoptatorului sau al familiei adoptatoare. Participarea procurorului este obligatorie”, art. 76 alin. (1) „Cererile prevăzute la art. 74 alin. (3) se soluţionează de complete specializate ale instanţei judecătoreşti, în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului. Prezentarea de către direcţie a raportului de anchetă socială privind copilul este obligatorie”, art. 96 alin. (4) „Judecarea cererii se face cu citarea părinţilor sau, după caz, a membrilor familiei extinse, a direcţiei în a cărei rază teritorială domiciliază copilul şi cu participarea obligatorie a procurorului. Cererea va fi însoţită de raportul de anchetă socială întocmit de direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul” din Legea 273/2004 privind regimul juridic al adopției republicată în M. Of. 259 din 19 aprilie 2012.
[27] în acest sens art. 39 alin. (7) din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate „Prezența procurorului la toate şedinţele de judecata este obligatorie” publicată în M. Of. nr. 682 din 29 iulie 2005
[28] în acest sens art. 508 alin. (2) din Noul Cod civil „Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părinţilor şi pe baza raportului de anchetă psihosocială. Participarea procurorului este obligatorie” republicat în M. Of. nr. 505 din 15 iulie 2011.
[29] În acest sens art. 946 alin. (4) din Noul Cod de procedură civilă „Judecata se va face cu participarea procurorului” republicat în M. Of. nr. 247 din 10 aprilie 2015.
[30] În acest sens art. 940 alin. (3) din Noul Cod de procedură civilă „Judecarea se va face cu participarea procurorului” republicat în M. Of. nr. 247 din 10 aprilie 2015.
[31] În acest sens art. 30 alin. (4) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale „Participarea procurorului la judecată este obligatorie” republicată în M. Of. nr. 807 din 3 decembrie 2010.
[32] în acest sens art. 40 alin. (2) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale „Contestaţia se judecă, pe baza raportului prezentat de judecătorul desemnat în acest scop şi a probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a cărui constituţionalitate este contestată şi a Ministerului Public” republicată în M. Of. nr. 807 din 3 decembrie 2010.
[33] I. Deleanu, Noul Cod de procedură civilă: comentariu pe articole. Vol. I: Art. 1-621, Ed. Universul Juridic, București, 2013, p. 162.
[34] În acest sens pct. 238 din Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03.06.2003 „în România, procurorii, acţionând în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public, subordonaţi, mai întâi, procurorului general, apoi ministrului justiţiei, nu îndeplinesc condiţia de independenţă în raport cu puterea executive” publicată în M. Of. nr. 1150 din 16 decembrie 2004 și pct. 40 și 41 din Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 mai 1998 „40. Curtea notează ca Ministerul Public, care prin efectul Legii nr. 92 din 4 august 1992 a înlocuit fosta Procuratură, este constituit din magistrați care își exercită toate funcțiile lor sub autoritatea procurorului general. Ministrul Justiției își exercită controlul asupra tuturor membrilor Ministerului Public, inclusiv asupra procurorului general. Chiar dacă exercită, ca în cazul de față, o atribuție de natură contencioasă, procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș acționează în calitate de magistrat al Ministerului Public, subordonat mai întâi procurorului general, apoi ministrului justiției. 41. Curtea amintește ca tribunal în sensul art. 6 alin. (1) este numai un organ care se bucură de plenitudine de jurisdicție, răspunzând unei serii de exigențe, precum independența față de executiv, ca și față de părțile în cauză (a se vedea, printre altele, Hotărârea Beaumartin împotriva Franței din 24 noiembrie 1994, seria A, nr. 296-B, p. 63, paragraful 38). Nu aceasta este și situația procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și nici a procurorului general” publicată în M. Of. nr. 637 din 27 decembrie 1999.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.