Cine poate formula apel și cine poate participa la judecarea acestuia?
Alin Speriusi-Vlad - august 1, 2015Sintetizând, din toate acestea rezultă că apelul formulat este lipsit de interes dacă hotărârea contestată nu-l prejudiciază pe apelant, respectiv dacă admiterea apelului – raportat și la ceea ce poate solicita apelantul, la ceea ce poate dispune și analiza instanța de apel – nu reprezintă un remediu procedural pentru dezavantajul pe care-l resimte în raport cu adversarul său cu ceea ce și-a dorit prin sesizarea primei instanțe, fiind astfel inutil.
Nerenunțarea, în mod expres sau tacit în modalitatea prevăzută de art. 467 alin. (2) – prin executare parțială a hotărârii primei instanțe, chiar dacă aceasta nu este susceptibilă de executare provizorie – la dreptul de apel, nu reprezintă o condiție suplimentară pentru formularea apelului, ci este în realitate o transpunere a regulii conform căreia calitatea procesuală trebuie să subziste pe toată perioada apelului, nu doar la momentul formulării acestuia, după cum am arătat deja. Pe de altă parte trebuie subliniat că partea nu poate renunța decât la dreptul de a formula apel principal – conform prevederilor exprese ale art. 467 din Noul Cod de procedură civilă care se referă doar la imposibilitatea de a formula apel principal – păstrând întotdeauna dreptul de a formula apel incident și provocat, renunțarea la apel conducând, conform textului de lege, doar la imposibilitatea formulării apelului principal. Renunțarea la apel poate fi făcută și anterior hotărârii primei instanțe, doar dacă este expresă, renunțarea tacită în modalitatea prevăzută de art. 467 alin. (2) – prin executare parțială a hotărârii primei instanțe chiar dacă aceasta nu este susceptibilă de executare provizorie – putând interveni exclusiv după pronunțarea primei instanțe.
2. Procurorul
Conform art. 92 alin. (4) din Noul Cod de procedură civilă[11], procurorul poate să exercite apelul[12] în două cazuri (1) împotriva hotărârilor pronunțate de prima instanță pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege, când procurorul poate porni acțiunea civilă, dar și (2) împotriva hotărârilor judecătorești ale primei instanțe, când procurorul a participat la judecată, în condițiile legii.
În prima ipoteză, din simpla lecturare a textului de lege [art. 92 alin. (4) din Noul Cod de procedură civilă] rezultă că procurorul poate să exercite calea de atac a apelului împotriva hotărârilor pronunțate de prima instanță în cazurile prevăzute la alin. (1) – acțiunile civile pornite pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege, când procurorul poate porni acțiunea civilă – chiar dacă nu a pornit acțiunea civilă și chiar dacă nu a participat la judecată[13], textul de lege neimpunând o asemenea condiționare, care se regăsește, însă, în celălalt caz.
În ceea ce privește a doua ipoteză, procurorul poate formula apel împotriva oricărei hotărâri judecătorești pronunțate în primă instanță, singura condiție fiind ca acesta să fi participat la judecată în fața acesteia, indiferent dacă această participare este obligatorie sau facultativă[14]. Trebuie subliniat faptul că procurorul poate să participe la judecată în orice proces civil[15], indiferent că l-a pornit sau nu și chiar atunci când procesul are ca obiect drepturi cu caracter strict personal. În acest sens este art. 92 alin. (2), chiar dacă acesta aparent se referă doar la dreptul procurorului de a pune concluzii în orice proces civil, în realitate consacră acest drept, punerea concluziilor nereprezentând altceva decât materializarea participării la judecată a procurorului într-un proces civil. Necesitatea apărării ordinii de drept, a drepturilor și intereselor cetățenilor, nu reprezintă o condiție suplimentară pentru participarea procurorului la judecată, din chiar formularea textului de lege – „dacă apreciază că este necesar pentru (…)” – rezultând că este un criteriu de oportunitate lăsat la libera apreciere a procurorului, care în realitate nu poate fi în mod obiectiv cenzurat de către instanța de judecată, având în vedere că scopul procesului civil este cel de a proteja ordinea de drept, drepturile și interesele cetățenilor. Dacă procurorul nu a participat însă la judecată în primă instanță acesta nu poate să formuleze calea de atac a apelului. Această concluzie se desprinde din însăși formularea textului de lege, actualul art. 94 alin. (4) stabilind că „Procurorul poate să exercite căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate (…) atunci când a participat la judecată în condițiile legii” față de fostul art. 45 alin. (5) din Vechiul Cod de Procedură Civilă care prevedea că „Procurorul poate (…) să exercite căile de atac împotriva oricăror hotărâri”. Doctrina actuală invocă ca și argument însă, nu atât textul de lege precitat și foarte explicit, cât faptul că „practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului fiind în sensul că, dacă se recunoaște procurorului legitimitate procesuală activă după ce procedura la care nu a fost parte s-a finalizat, s-ar încălca principiul securității raporturilor juridice și al deciziilor intrate în puterea lucrului judecat”[16], este adevărat referindu-se nu atât la apel, cât la contestația în anulare și revizuirea. În realitate însă jurisprudența CEDO la care fac referire autorii – cauza Androne c. României și cauza Stere și alții c. României – se referă, prima, la o cerere de revizuire formulată tardiv de către procurorul general și a doua la vechiul recurs în anulare, o cale extraordinară de atac abrogată, încă sub imperiul vechiului Cod de Procedură Civilă, prin O.U.G. nr. 58/2003[17], intens criticată de CEDO, îndeosebi din cauza faptului că putea fi formulat oricând[18] și mai puțin din cauza faptului că putea fi formulat de procurorul general care nu participase în procedura judiciară anterioară formulării acestei căi extraordinare de atac. Dincolo de interpretarea deciziilor CEDO, dispozițiile actuale ale Noului Cod de Procedură Civilă sunt suficient de clare, ele impunând condiția ca procurorul să fi participat la judecată în fața primei instanțe pentru a putea formula apel împotriva hotărârii acesteia.
[11] În acest sens art. 92 alin. (4) din Noul Cod civil „Procurorul poate să exercite căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate în cazurile prevăzute la alin. (1), chiar dacă nu a pornit acțiunea civilă, precum și atunci când a participat la judecată, în condițiile legii”.
[12] Exercitarea apelului și a altor căi de atac reprezintă una din cele patru forme de participare a procurorului în procesul civil, alături de pornirea acțiunii civile, participarea la judecată și solicitarea de punere în executare silită a oricăror titluri executorii
[13] V. F.A. Baias, V. Belegante, T.C. Briciu, V.M. Ciobanu coord., C.C. Dinu, B. Dumitrache, G. Florea, M. Fodor, I. Gîlcă, D. Ghinoiu, C. Irimia, A. Nicolae, M. Nicolae coord., E. Oprina, A. Rădoi, M. Stancu, A. Ștefănescu, M. Tăbârcă, N. Turcu, M. Ursuța, G.-L. Zidaru, Noul Cod de procedură civilă: comentat și adnotat. Vol. 1. :Art. 1-526, Ed. Universul Juridic, București, 2013, p. 247.
[14] I. Leș, Noul Cod de procedură civilă: comentariu pe articole: art. 1-1333, Editura C.H. Beck, București, 2013, pp. 159.
[15] În acest sens Decizia Curții Constituționale a României nr. 1/1995 „declanșarea procesului civil reprezintă o chestiune privată, iar ulterior, o dată sesizate instanțele de judecată, procesul civil capătă un caracter public (…) participarea în cadrul unui proces civil deja început reprezintă modalitatea principală de realizare a rolului procurorului prevăzut la art. 130 alin. (1) din Constituție” publicată în M. Of. nr. 66 din 11 aprilie 1995.
[16] V. F.A. Baias, V. Belegante, T.C. Briciu, V.M. Ciobanu coord., C.C. Dinu, B. Dumitrache, G. Florea, M. Fodor, I. Gîlcă, D. Ghinoiu, C. Irimia, A. Nicolae, M. Nicolae coord., E. Oprina, A. Rădoi, M. Stancu, A. Ștefănescu, M. Tăbârcă, N. Turcu, M. Ursuța, G.-L. Zidaru, Noul Cod de procedură civilă: comentat și adnotat. Vol. 1. :Art. 1-526, Ed. Universul Juridic, București, 2013, p. 249.
[17] O.U.G. nr. 58/2003 privind modificarea Codului de Procedură Civilă publicată în M. Of. nr. 460 din 28 iunie 2003.
[18] Conform art. 3301 din Vechiul Cod de Procedură Civilă anterior modificării acestuia prin art. 1 pct. 29 din O.U.G. nr. 59/2001 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000, ulterior termenul fiind limitat la 1 an.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.