Cine poate formula apel și cine poate participa la judecarea acestuia?

Abstract

“Who may initiate an appeal and who may participate in its judgment?

In this article, the author describes the categories of persons empowered to initiate appeal and who may participate in its judgment.

The structure and content of the article reveal the comments upon the parties, upon the prosecutor, upon third parties (the third parties whose application for voluntary intervention or for forced entrance was rejected as inadmissible, third parties who may directly intervene in the appeal procedure, third parties which may initiate an appeal), taking into consideration, for the purpose of the above-mentioned, the doctrine developed by certain important names in the field of law (A. Ciucă, F.A. Baias, V. Belegante, T.C. Briciu, V.M. Ciobanu, C.C. Dinu, B. Dumitrache, G. Florea, M. Fodor, I. Gîlcă, D. Ghinoiu, C. Irimia, A. Nicolae, M. Nicolae E. Oprina, A. Rădoi, M. Stancu, A. Ștefănescu, M. Tăbârcă, N. Turcu, M. Ursuța, G.-L. Zidaru, I. Leș, G. Boroi, O. Spineanu-Matei, A. Constanda, C. Negrilă, V. Dănăilă, D.N. Theohari, G. Răducan, D.M. Gavriș, F.G. Păncescu, M. Eftimie, I. Deleanu, C.A. Anghelescu).

Finally, the author formulates brief considerations regarding the standing of the unsecured or secured creditor.

Keywords: appeal; parties; prosecutor; third parties; creditor; voluntary intervention; forced entrance; inadmissibility.

1. Părțile

Persoanele care au participat, respectiv care trebuiau să participe[1] la judecata în primă instanță (având astfel și calitate procesuală în apel) – reclamantul, pârâtul, intervenientul principal indiferent că intervine voluntar sau este forțat să o facă (dacă la data formulării apelului mai au capacitate procesuală de folosință și de exercițiu, respectiv pot sta în judecată și își pot exercita drepturile procedurale) – pot formula apel împotriva hotărârii acesteia în măsura în care sunt nemulțumite de hotărârea pronunțată, urmărind reformarea sau modificarea acesteia (având astfel interes de a formula apelul), dacă nu au renunțat, în mod expres sau tacit în modalitatea prevăzută de art. 467 alin. (2), la dreptul de apel.

În ceea ce privește condiția capacității procesuale, părțile trebuie să aibă la data formulării apelului aceeași capacitate care le-a permis să formuleze cererea introductivă de chemare în judecată la prima instanță, în caz contrar cererea de apel fiind nulă absolut ca orice act de procedură îndeplinit „de cel care nu are capacitate de folosință” conform art. 56 alin. (3) teza a II-a, respectiv anulabilă ca orice act de procedură îndeplinit „de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale, conform art. 57 alin. (4) prima teză din Noul Cod de procedură civilă. În cazul în care partea nu are capacitate de exercițiu – atât după pronunțarea primei instanțe, anterior formulării apelului, cât și ulterior – intervin remediile stabilite de lege, respectiv instituția reprezentării, instituția asistării pentru persoanele cu capacitate de exercițiu restrânsă, minorii între 14 și 18 ani, instituția confirmării, instituția curatelei, instituția autorizării de către instanța de tutelă.

Prin calitate procesuală pentru a formula apel se înțelege, în esență, a fi parte în primă instanță[2] – iar nu o legătură de drept substanțial[3], cum impune art. 36 din Noul Cod de procedură civilă[4] pentru exercitarea acțiunii civile – apelantul formulând această cale de atac în baza calității avute înaintea primei instanțe. Condiția de a fi parte în primă instanță pentru a putea formula apel împotriva hotărârii acestei instanțe este în realitate o regulă complexă, cunoscând excepții, dar în special necesitând nuanțări și explicații, oferite în cele ce urmează când se tratează problema terților care pot formula apel și la persoanele care pot participa la judecarea apelului. Este important de subliniat faptul că această condiție a calității procesuale trebuie îndeplinită pe tot parcursul procesului, inclusiv în căile de atac, nu doar la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv cel al formulării apelului, deoarece, întocmai ca și celelalte condiții – capacitatea, formularea unei pretenții și justificarea unui interes – este necesară pentru a putea fi „formulată și susținută” cum impune art. 32 alin. (1) din Noul Cod de procedură civilă. Din această perspectivă se observă că nerenunțarea în mod expres sau tacit la dreptul de apel nu reprezintă realmente o condiție suplimentară pentru formularea apelului, ci o transpunere a regulii conform căreia calitatea procesuală trebuie să subziste pe toată perioada apelului, nu doar la momentul formulării acestuia. Din punct de vedere al calității procesuale pasive, trebuie subliniat faptul că apelantul este constrâns să formuleze apel în contradictoriu cu un intimat care a figurat ca parte în primă instanță, nici instanța neputând să lărgească din proprie inițiativă cadrul procesual având în vedere că „prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe” și că „în apel nu se poate schimba calitatea părților” conform art. 478 alin. (1) și (3) din Noul Cod de crocedură civilă. În acest sens, este interesantă jurisprudența care a statuat că o persoană nu poate formula, în nume propriu, cereri care să-i confere poziții distincte în același proces, bunăoară, apelant și intervenient în interesul apelantului, indiferent de argumentele de fapt și de drept pe care le aduce în susținerea cererilor sale[5].

Există interes – pecuniar sau moral – atât timp cât soluția primei instanțe îl dezavantajează pe apelant în raport cu partea adversă sau cu ceea ce și-a dorit prin sesizarea primei instanțe[6]. Însă, condiția interesului formulării apelului este în strânsă legătură cu motivarea apelului, respectiv ceea ce se poate solicita în fața instanței de apel, cum se poate critica hotărârea atacată și ce poate analiza instanța de apel. Toate aceste chestiuni sunt prezentate și analizate în capitolul următor. În esență, însă, se poate reține că un participant la judecata în fața primei instanțe nu poate formula apel, dacă nu poate valorifica dreptul sau interesul său legitim prin această cale de atac. Aceasta este justificarea dispozițiilor art. 67 alin. (4) din Noul Cod de procedură civilă[7] care nu permit intervenientului accesoriu să formuleze apel, acesta considerându-se neavenit dacă partea pentru care a intervenit nu a formulat apel[8], a renunțat la apel ori apelul acesteia a fost anulat, perimat sau respins. Pentru aceleași considerente nu poate formula apel împotriva hotărârii instanței de fond terțul intervenient a cărei cerere de intervenție voluntară sau de atragere forțată a fost respinsă ca inadmisibilă, el neputând formula apel împotriva hotărârii instanței de fond prin care s-a finalizat litigiul, deoarece, aceasta nu s-a făcut în contradictoriu cu el, nedobândind astfel calitatea de parte în proces – neavând nici locus standi – chiar dacă aparent contestă o simplă încheiere premergătoare, care se atacă odată cu fondul, conform art. 466 alin. (4) din Noul Cod de procedură civilă. În același sens partea nu poate formula critici referitoare la caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată pe calea apelului[9], chiar dacă și acesta aparent contestă o simplă încheiere premergătoare atacabilă odată cu fondul. Trebuie notat că sub imperiul Noului Cod de Procedură Civilă are interes de a formula apel și cel care dorește să atace exclusiv considerentele hotărârii primei instanțe, și nu dispozitivul acesteia[10].

Raportat la condiția interesului de a formula apel, trebuie notat faptul că această cale de atac poate fi formulată și de o parte care este mulțumită de hotărârea primei instanțe, dar care luând cunoștință de apelul formulat de una dintre părți pentru a nu se transforma într-un simplu apărător al argumentelor de drept și de fapt reluate în hotărârea atacată și pentru a permite instanței de apel să judece cauza sub toate aspectele, fără limitarea determinată de ceea ce s-a apelat, conform art. 477 din Noul Cod de procedură civilă, formulează apel incident, conform art. 472, contestând astfel dispozițiile primei instanțe favorabile apelantului, respectiv formulează apel provocat, conform art. 473, contestând astfel dispozițiile primei instanțe favorabile altor intimați, împotriva cărora apelantul nu s-a îndreptat prin apelul principal formulat. Formularea apelului incident și provocat fiind justificată, cel puțin din punct de vedere al interesului, exclusiv de formularea apelului principal, în măsura în care „apelantul își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului” – conform art. 472 alin. (2) și a art. 473 teza finală – apelul incident și apelul provocat rămân fără obiect, urmând a fi respinse. Dacă însă apelul principal este cercetat pe fondul acestuia, apelul incident și provocat sunt și ele cercetate pe fond, putând fi admise, chiar dacă apelul principal este respins.

DOWNLOAD FULL ARTICLE


[1]O persoană care (…) a fost indicată de reclamant ca pârât, dar care în mod nelegal nu a fost citată pentru niciunul dintre termenele de judecată, are dreptul de a ataca hotărârea cu apel” A. Ciucă, Apelul, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 166.

[2] A. Ciucă, Apelul, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 140.

[3] În acest sens „(…) chematul în garanție poate intenta apel contra pârâtului (invocând inexistența obligației sale de garanție sau faptul că pârâtul nu avea dreptul să se îndrepte împotriva sa cu o cerere de despăgubire), dar și contra reclamantului (deși între ei nu există raporturi de drept substanțial), invocând netemeinicia cererii de chemare în judecată și , pe cale de consecință, lipsa de obiect a cererii de chemare în garanție” G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Editura Hamangiu, București, 2015, p. 601.

[4] În acest sens art. 36 Calitatea procesuală din Noul Cod de procedură civilă „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond”.

[5] Decizia civilă nr. 553/A din 17 mai 2002 a Tribunalului București citată de A. Ciucă, Apelul, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 153.

[6] A. Ciucă, Apelul, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 195.

[7] În acest sens art. 67 alin. (4) din Noul Cod de procedură civilă „Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunțat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond”.

[8] Dacă intervenientul accesoriu este un creditor al părții în favoarea căreia intervine, iar debitorul său nu exercită apelul, creditorul chiar dacă nu poate formula apel în calitate de intervenient accesoriu, el poate formula apel pe calea acțiunii oblice, după cum voi arătata mai jos, când voi vorbi de terții care pot formula apel.

[9] În M. Of. nr. 137 din 23 februarie 2015 a fost publicată Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 7/2014 prin care completul competent să judece recursul în interesul legii a decis că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, partea în sarcina căreia s-a stabilit obligația de plată a taxei judiciare de timbru poate formula critici care să vizeze caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată exclusiv în cadrul cererii de reexaminare, neputând supune astfel de critici controlului judiciar prin intermediul apelului sau recursului”.

[10] În acest sens art. 461 alin. (2) din Noul Cod de procedură civilă „Cu toate acestea, în cazul în care calea de atac vizează numai considerentele hotărârii prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate”.

Cine poate formula apel și cine poate participa la judecarea acestuia? was last modified: octombrie 29th, 2015 by Alin Speriusi-Vlad

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii