Audierea martorilor. Aspecte controversate. Jurisprudență (Partea a II-a)
Anjie Diana Goh - iulie 1, 20209. Cum se procedează atunci când martorul își schimbă declarațiile? Care este valoarea probatorie ale celor doua declarații contrare? Pe care dintre acestea trebuie să o ia în considerare instanța?
În practică s-a pus problema valorii probatorii a declarației pe care o dă martorul după ce își retrage o declarație anterioară. Astfel, în fapt, pot exista două sau mai multe declarații date de aceeași persoană sub calitatea procesuală de martor, dar care prezintă variante diferite unele față de celelalte. Pe care dintre declarații ar trebui să o ia instanța în considerare? Sau, având în vedere nehotărârea martorului, ar mai fi potrivit să nu i se acorde valoare probatorie acestei relatări? Legiuitorul Codului de procedură penală nu oferă un răspuns expres la această întrebare, dar indică o linie directoare în art. 103 intitulat sugestiv Aprecierea probelor[30]. Alin. (1) al acestui text vine să susțină opinia doctrinară[31], conform căreia probele nu au o valoare probatorie prestabilită, fiind apreciate de organul judiciar în urma coroborării cu celelalte probe care au fost administrate în procesul penal, prin urmare declarația martorului, prestată în condițiile Codului de procedură penală va putea fi luata în considerare chiar dacă a fost schimbată de cel ascultat. Se ridica, însă, întrebarea mai sus iterata, și anume, care dintre cele două declarații ar trebui să fie cea pe care instanța o va lua în considerare, dacă acestea sunt contrare?
Pe de o parte, prima dintre declarații a fost cel mai apropiată de momentul perceperii evenimentului despre care martorul a fost chemat să relateze, așa încât putem admite faptul că aceasta ar reflecta mai bine percepția senzorială a martorului, care, nu a avut timp să își imagineze ceea ce s-a petrecut, oferind declarațiile asupra împrejurărilor de fapt exact așa cum le-a perceput, și nu cum crede ca le-ar fi perceput. Ca urmare a acestui fapt, informația se dovedește a fi mai apropiata de realitate. În plus, tocmai pentru că de multe ori martorul, aflat la locul și momentul săvârșirii unei infracțiuni, neștiind ce urmează să se întâmple, nu acordă o atenție deosebită unor anumite împrejurări de fapt, este mai deschis unor sugestii, putând fi mai ușor de influențat. Tocmai de aceea, legiuitorul a stabilit că fiecare martor este audiat separat și fără prezența altor martori, așa încât aceștia să nu se poată sugestiona reciproc, iar pentru a conserva cât mai bine informația recepționată de acesta, mai întâi martorul este lăsat să declare ceea ce știe, iar abia după, i se pot adresa întrebări[32]. Tot în sprijinul opiniei conform căreia prima dintre declarații este cea care rămâne consecventă realității faptice stă și argumentul că, fiind prima declarație, este mai puțin susceptibilă de presiuni exterioare, cum ar fi amenințările sau încercările de corupere asupra martorului, din moment ce, este neclar încă cine a asistat la comiterea infracțiunii.
Pe de altă parte, în unele ipoteze, cea de-a doua declarație, chiar dacă este mai depărtată în timp de momentul percepției evenimentelor, poate fi mai apropiată de adevăr, din prisma lipsei exagerărilor de moment, dat fiind că percepția martorului este mai clară, acesta ieșind de sub șocul evenimentului la care a asistat. În același timp, aceasta declarație ulterioară ar putea fi cea adevărată și în situația în care, aflând de cauza de nepedepsire prevăzută la art. 263, alin. (3)[33], martorul valorifică această „a doua șansă” oferită de lege, relatând în mod corect și cu bună-credință, independent de orice interes personal, evenimentele la care a asistat. Fără a enumera toate considerentele pentru care fiecare dintre opinii prezintă unele avantaje dar și unele dezavantaje, ne vom orienta asupra răspunsului pe care l-a dat practica judiciară, din moment ce legiuitorul nu a oferit în mod explicit unul. Astfel, s-a stabilit că, în funcție de particularitățile fiecărei cauze în parte, judecătorul va analiza în contextul celorlalte probe obținute și va stabili pe care dintre declarațiile martorului o va lua în considerare în luarea deciziei. Aceasta opinie este susținută de Codul de procedură penală, care arată că „Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză”, de jurisprudență[34], dar și de literatura de specialitate[35], care admite că „Evaluarea judiciară a declarațiilor martorilor este una dintre cele mai dificile probleme ale practicii judiciare”[36].
Elemente de jurisprudență ref. la pct. 9.
În cele ce urmează vom reda câteva fragmente relevante din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a statuat asupra problematicii antamate anterior.
– „În decizia nr. 4220/2005 a Î.C.C.J. s.pen. s-a arătat că: retractarea totală ori parţială sau modificarea unor declaraţii succesive date de inculpat nu este de natură, prin ea însăşi, să înlăture declaraţia retractată, cât timp nu se aduc dovezi că a fost dată în condiţiile art. 68 proc. pen.”[37].
– „În Decizia nr. 3112/2004 a Î.C.C.J. s.pen. s-a arătatcă:împrejurarea că cea mai mare parte a martorilor au retractat declaraţiile date în cursul urmăririi penale (…) câtă vreme nu au făcut dovada presiunilor exercitate asupra lor (aşa cum susţin) – (…) aceste fapte ar fi fost reale dacă în declaraţiile date la urmărirea penală nu ar fi dat amănunte legate de semnalmentele acestuia (inculpatului), iar în situaţia în care aceste declaraţii ar fi fost date la sugestia şi sub presiunea organelor de urmărire penală s-ar fi plâns organelor abilitate pentru a se face cercetări cu privire la acest fapt, denunţând eventualele presiuni exercitate asupra lor (…)”[38].
– „În Decizia nr. 6352/2004 a Î.C.C.J.pen. s-a arătat că: este nejustificată înlăturarea de către instanţă a declaraţiilor date de martori în faza de urmărire penală doar pe considerentul că martorii audiaţi în instanţă nu şi-au menţinut declaraţiile iniţiale; probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, instanţa neputând înlătura declaraţiile date de martori în faza de urmărire penală, numai pe considerentul că aceşti martori audiaţi în instanţă nu şi-au menţinut declaraţiile iniţiale”[39].
10. Care este valoare probatorie a declarației martorului prin raportare la valoarea probatorie a celorlalte probe obținute în procesul penal?
Subsecțiunea 10, care vine să încheie șirul întrebărilor ridicate de prezentul studiu, se referă la valoarea probatorie a declarației martorului, probă care, în ciuda unui istoric deosebit de îndelungat, ridică încă numeroase probleme în practica judiciară. După cum am anticipat în subsecțiunea anterioară în care am analizat care dintre declarații are prioritate spre a fi apreciată de instanță, atunci când martorul face declarații care se contrazic sau își retrage declarația dată, Codul de procedură penală oferă unele indicații. Astfel, în art. 103[40], alin. (1) Cod. proc. pen. legiuitorul statuează că probele nu au o ierarhie prestabilită, urmând a fi apreciate liber de organul judiciar, prin coroborarea celorlalte probe obținute în cauză. În același timp, la alineatul subsecvent, se arată că instanța va lua în considerare toate probele evaluate și își va întemeia decizia abia după ce va analiza tot ansamblu probator pus la dispoziție.
Condamnarea inculpatului va putea interveni doar atunci când acuzația este dovedită pe bază de probe, „dincolo de orice îndoială rezonabilă”. Este important de menționat, totuși, că, prin derogare de la primele alienate, intervine alineatul al treilea, instituit ca o lex specialis, care precizează că, atunci când declarațiile sunt date de investigatorul sub acoperire, colaboratori sau martori protejați, instanța nu se poate întemeia exclusiv, și nici măcar „în mare măsură” pe acestea, atunci când pronunță o soluție de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei. Din acest text deriva două observații. Prima dintre acestea constă în faptul că, atunci când se orientează către o soluție de achitare sau de încetare a procesului penal, instanța poate lua în calcul în orice măsură, chiar și în mod determinant, declarațiile menționate la art. 103, alin. (3). Cea de-a doua observație este aceea că, doar declarațiile obținute de la persoanele arătate vor avea o valoare probatorie mai scăzută, celelalte probe obținute de la aceștia nefiind afectate de prevederea în cauză. (spre ex. dacă un investigator sub acoperire indică alte probe, cum ar fi fotografiile).
Putem astfel trage concluzia că, nu există o ierarhie a probelor, iar proba cu martori va fi apreciată în funcție de ansamblul probator aflat la dispoziția judecătorului, această opinie fiind admisă în doctrină[41], la nivel jurisprudențial național[42] și internațional[43], artificialitatea ierarhiei probelor fiind constatată încă din secolul al XVIII-lea de Cesare Beccaria: „În secțiunea destinată «indiciilor delictului și formelor de judecată» Beccaria critică ierarhia probelor[44] și sugerează ca la baza aprecierii judecătorului să stea «intima convingere». Or, o asemenea convingere nu poate fi formată decât pe parcursul unui proces public și contradictoriu, de tip acuzatorial (…)”.
Elemente de jurisprudență ref. la pct.10.
– „Curtea mai reamintește și că articolul 6 § 3 d) lasă jurisdicțiilor interne, în principiu, sarcina de a judeca utilitatea unei probe cu martori. Acest articol nu impune convocarea și interogarea oricărui martor în apărare (…) el are ca scop esențial o completă egalitate a armelor. Noțiunea de «egalitate de arme» nu epuizează însă conținutul paragrafului 3 d) al art. 6 (…). Nu este suficient să se demonstreze că « acuzatul » nu a putut să interogheze un anumit martor în apărare; este nevoie ca cel interesat să demonstreze că eventuala convocare a martorului era necesară pentru aflarea adevărului, iar refuzul de a-l interoga a cauzat un prejudiciu drepturilor apărării (Vaturi c. Franței, 75699/01, § 51, 13 apr. 2006).”
– „Aprecierea concretă a probei testimoniale se confruntă cu numeroase greutăţi, întrucât, pornind de la prezumţia că toate declarațiile martorilor au aceeaşi valoare şi fac dovada în aceeaşi măsură ca oricare alt mijloc de probă, cât să creadă şi cât să nu reţină organul judiciar dintr-o declarative de martor nu poate constitui decât o chestiune foarte concretă de speţă, în care principalul element de evaluare îl reprezintă convingerea organului judiciar”[45].
***
Bibliografie (partea II)
i) Legislație:
* Codul penal 2014.
* Codul de procedură penală 2014.
* Codul de procedură penală anterior 1968.
ii) Doctrină și publicații:
* Cioclei Valerian, Manual de criminologie, Ediția a 8-a, Editura C. H. Beck.
* Deleanu Ion, Egalitatea de arme (…), Pandectele Romane, nr. 6/2011.
* Duţu Mircea, Dreptul la tăcere. Noţiune. Semnificaţii. Jurisprudenţă. București, Editura Economică, 2005.
* Goh Anjie-Diana, Membrii de familie în contextul mărturiei mincinoase ca formă specială a infracțiunii de favorizarea făptuitorului, Universul Juridic Premium, www.universuljuridic.ro.
* Theodoru Ion Grigore, Tratat de drept procesual penal, Ediția a 2-a, Editura Hamangiu, București, 2008.
* Volonciu Nicolae (colectiv), Noul Cod de procedură penală comentat, www.sintact.ro.
iii) Jurisprudență, cronologic.
* Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Decizia 1/16.01.2020, www.legislatie.just.ro.
* Curtea Constituțională, Decizia nr.59/22.01.2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la art. 2 lit. a) pct. 1 și art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, www.legislatie.just.ro.
* Curtea Constituțională, Decizia nr. 633/2018 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, www.lege5.ro.
* Tribunalul Suceava, încheierea 77/2018, www.sintact.ro. Curtea Constituţională, Decizia nr. 562/2017, Monitorul Oficial nr. 837 /23 octombrie 2017.
* Curtea de Apel Oradea, Decizia penală nr. 22/2017, www.rolii.ro.
* Curtea de Apel Craiova, Decizia penală nr. 1391/2015, www.rolii.ro.
*Judecătoria Pucioasa, sentința penală 110/2011, www.sintact.ro.
* Curtea Europeana a Drepturilor Omului, hotărârea din 20 aprilie 2010, în cauza Bălaşa c. României, www.lege.5.ro.
* Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea din 4 octombrie 2007, în cauza Forum Maritim S.A. c. României, www.lege5.ro.
* Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr.4220/2005, www.sintact.ro.
* Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia 3112/2004, www.sintact.ro.
* Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia 6532/2004, www.sintact.ro.
iv) Site-uri și programe legislative:
* www.Lege 5.ro
* www.legislatie-just.ro.
* www.monitoruljuridic.ro
* www.rolii.ro
* www.sintact.ro
* www.universuljuridic.ro
[30] Art. 103 Cod proc. pen. – Aprecierea probelor(1) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.(2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
(3) Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.
[31] Theodoru Gr. Gr., op. cit., p. 379.
[32] Art. 122 alin. (1) și (2) Cod proc. pen. – Modul de audiere a martorului
(1) Fiecare martor este audiat separat şi fără prezenţa altor martori.
(2) Martorul este lăsat să declare tot ceea ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus, apoi i se pot adresa întrebări.
[33] Art. 273 alin. (3) Cod pen. – Mărturia mincinoasă
Autorul nu se pedepsește dacă își retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reținere, arestare ori de punerea în mișcare a acțiunii penale sau în alte cauze înainte de a se fi pronunțat o hotărâre ori de a se fi dat o altă soluție, ca urmare a mărturiei mincinoase.
[34] Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr. 4220/2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia 3112/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia 6532/2004, apud. Judecătoria Pucioasa, sentința penală nr. 110/2011, www.sintact.ro.
[35] Theodoru Gr. Gr., op. cit. p. 379, și Volonciu N., op. cit., vol I, p. 369, în Volonciu N. (colectiv), Noul Cod de procedură penală comentat. Comentariu la art. 123 Noul Cod de Procedură Penală, www.sintact.ro.
[36] Volonciu N., op.cit., vol. I, p. 369, www.sintact.ro.
[37] Judecătoria Pucioasa, sentința penală nr. 110/2011, www.sintact.ro.
[38] Ibidem.
[39] Ibidem.
[40] A se vedea nota de subsol nr. 99.
[41] Volonciu N., op.cit., vol. I, p. 369, www.sintact.ro.
[42] Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia 6532/2004, apud. Judecătoria Pucioasa, sentința penală nr.110/2011, www.sintact.ro.
[43] CJUE, Par. 75 – Calomnie prin presă. Procedura penală internă. Refuzul probei cu martori. Dreptul la apărare. Proces echitabil. Articolul 6 paragrafele 1 şi 3, violare. Libertatea de exprimare. Intenţie de a calomnia. Dezbatere de interes public. Protecţia oamenilor politici. Condamnare penală a unor jurnalişti. Articolul 10 din Convenţie, violare, www.sintact.ro.
[44] Cioclei V., op. cit., p. 67.
[45] Volonciu N., op.cit., vol. I, p. 369, www.sintact.ro.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.