Aspectele de legalitate din cuprinsul Hotărârii nr. 4 din 28 ianuarie 2021 a CNECSDTI
Cristina Mihaela Salcă Rotaru - aprilie 10, 20211. Introducere
În primul rând, ar trebui să subliniem că susținem activitatea Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI), care, alături de Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU), sunt organismele abilitate a veghea asupra respectării integrității și eticii universitare[1]. Prezentul demers științific are în vedere doar cercetarea respectării legalității procedurilor de cercetare și sancționare a membrilor comunității academice, aspecte care trebuie să fie deasupra oricăror presiuni sau conjuncturi periodice sau punctuale.
Prevederile legale în domeniul eticii universitare sunt complexe, nearmonizate și de multe ori anacronice. Nearmonizarea prevederilor are efect asupra bunei funcționării a acestor organisme și poate duce la rezultate negative de percepție asupra integrității lor și asupra mecanismului de punere în aplicare a hotărârilor date.
Principiul legalității, unul dintre principiile fundamentale ale dreptului, trebuie să guverneze întreaga activitate a acestor organisme. Nu poate fi angajată nici un fel de răspundere fără respectarea acestui principiu, atât în procedura de cercetare cât și în stabilirea și aplicarea sancțiunilor. Așa cum se arată în literatura de specialitate[2], îndeplinirea condițiilor de valabilitate a actelor administrative, pentru a fi valide și a produce efecte, este esențială. S-a arătat că legalitatea actelor administrative reprezintă respectarea dispozițiilor constituționale, legilor adoptate de Parlament, tuturor actelor normative având o forță juridică superioară[3], principiul legalității stând la baza întregii activități[4] a oricărui organism.
În cazul hotărârilor date de CNECSDTI, un rol important îl are avizul de legalitate pe care trebuie să îl dea Direcția generală juridică, control, relații publice și comunicare din cadrul MEC, deoarece legalitatea trebuie să aparțină tuturor dimensiunilor statului[5]. Conform art. 27 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al CNECSDTI, precum și a componenței nominale a acestuia, „Hotărârea CNECSDTI pentru aprobarea raportului final se consideră emisă la data obținerii avizului Direcției generale juridic, control, relații publice și comunicare din MEC”[6].
Analiza efectuată punctual asupra Hotărârii CNECSDTI nr. 4/28.01.2021[7] scoate în evidență necesitatea înțelegerii de către organismele de specialitate abilitate, nu numai a metodologiei de cercetare a unor presupuse fapte ilicite ci și a aplecării către cunoașterea și înțelegerea principiilor de drept și a relației dintre actele normative.
2. Discuții asupra obiectului hotărârii și raportului
Aceste discuții sunt necesare deoarece, din cuprinsul celor două documente, Hotărârea CNECSDTI nr. 4/28.01.2021, ce aprobă Raportul final nr. 4 din data de 15.01.2021, rezidă două variante ale obiectului cercetării: (i) un obiect al cercetării determinat de existența unor sesizări și/sau (ii) un obiect al cercetării determinat de autosesizarea comisiei CNESCDTI. Totodată, este eliminată varianta contestării rapoartelor emise de comisia de etică de la nivel instituțional[8]. Existența în același timp a două obiecte, baze ale cercetării efectuate și a sancțiunilor propuse, au ca efect excluderea reciprocă și pe cale de consecință efect asupra legalității întregii proceduri.
2.1. Varianta obiectului – pronunțare asupra sesizărilor petentei
Hotărârea CNECSDTI nr. 4/28.01.2021 aprobă Raportul final nr. 4 din data de 15.01.2021, raport care, așa cum rezultă din cuprinsul articolului unic al hotărârii, se pronunță asupra sesizărilor depuse de același petent față de aceeași parte reclamată și înregistrate la CNECSDTI cu nr. 80/20.09.2017 și nr. 183/07.11.2016, sesizări asupra cărora petentul a revenit cu o nouă adresă, înregistrată cu nr. 738/03.09.2020.
Analizând informațiile din cuprinsul Raportului final nr. 4 se poate deduce cu ușurință că există identitate de subiect și obiect între sesizarea depusă de petent sub nr. 183/07.11.2016 și sesizarea depusă sub nr. 80/20.09.2017. Mai mult, apreciem că sesizarea depusă sub nr. 80/20.09.2017 este de fapt o adresă de revenire și solicitare de informații cu privire la stadiul soluționării sesizării cu nr. 183/07.11.2016. Astfel, obiectul real al Raportului final nr. 4 ar consta, de fapt, în analizarea unei sesizări inițiale, cea cu nr. 183/07.11.2016, asupra căreia petentul a solicitat informații și a revenit cu sesizarea nr. 80/20.09.2017, asupra cărora petentul a revenit cu solicitarea de informații prin adresa cu nr. 738/03.09.2020.
Aceste afirmații sunt susținute de următoarele elemente de conținut ale Raportului final nr. 4:
1. Articolul unic al Hotărârii nr. 4/28.01.2021, titlul Raportului final nr. 4/15.01.2021 și paragraful 6 al punctului 1, Sinteza conținutului sesizărilor al acestui raport, indică faptul că adresa înregistrată cu nr. 738/03.09.2020 este o adresă prin care petenta a revenit asupra sesizării 80/20.09.2017;
2. Paragraful 2 al punctului 1, Sinteza conținutului sesizărilor al Raportului final nr. 4/15.01.2021, arată că, de fapt, sesizarea 80/20.09.2017 este un document prin care petentul „solicită informații despre stadiul Sesizării nr. 183/07.11.2016”.
2.2. Varianta obiectului – pronunțarea asupra unei autosesizări
Deși Raportul final nr. 4 prezintă o sinteză a conținutului sesizărilor[9] și face o prezentare amănunțită a documentelor (sesizarea 183/07.11.2016, sesizarea 80/20.09.2017 și anexele acestora) și a informațiilor rezultate din aceste documente[10], informații care vor sta la baza hotărârii ce va fi luate, atunci când este prezentată analiza efectivă realizată în cadrul cercetării[11], se arată că CNECSDTI, „prin autosesizare, reține spre soluționare aspectele invocate în sesizările” mai sus amintite și în „adresa de revenire nr. 738/3.09.2020”.
Această variantă a autosesizării este posibilă din punct de vedere legal[12], însă nu se susține prin însăși procedura efectuată și dedusă din cuprinsul raportului. Astfel, autosesizarea presupune transmiterea de către CNECSDTI a unei sesizări către conducerea unității sau instituției de cercetare-dezvoltare din care face parte persoana reclamată, în vederea analizei faptelor și emiterea unui raport de către comisia de etică a acelei instituții[13]. Trimiterea spre analiză către comisia de etică instituțională este în conformitate și cu prevederile Legii 204 din 2006, care arată că procedura specifică presupune două etape[14], una în fața comisie de etică instituțională și a doua în fața CNECSDTI.
De asemenea, din întreg cuprinsul Raportului final nr. 4 nu reiese existența unei decizii a CNECSDTI de autosesizare, care ar fi trebuit înregistrată pentru a putea fi calculate termenele legale de soluționare, sau că a fost trimisă către comisia de etică a instituției o solicitare de soluționare în primă etapă a faptelor presupus săvârșite. Totuși, în cadrul raportului final nr. 4, atunci când se stabilește sancțiunea, se arată că se admite ca fondată autosesizarea CNECSDTI[15].
Însă, revenim și arătăm că Hotărârea nr. 4, prin articolului său unic, arată că se pronunță asupra sesizărilor depuse de același petent și înregistrate la CNECSDTI cu nr. 80/20.09.2017 și nr. 183/07.11.2016 și asupra cărora petentul a revenit cu o nouă adresă, înregistrată cu nr. 738/03.09.2020.
2.3. Lipsa variantei contestării rapoartelor emise de comisia de etică instituțională
Tot din punctul 2.3., Analiza efectuată, din cadrul Raportului final 4, rezultă că nu a existat nicio contestație la rapoartele comisiei de etică instituționale[16], ceea ce exclude de plano, ca obiect al cercetării și implicit al raportului, această variantă. De reținut ar fi faptul că CNECSDTI se poate pronunța asupra unei sesizări, asupra unei contestații[17] sau prin autosesizare.
Acest aspect este important deoarece, înaintea depunerii sesizării inițiale, cea cu nr. 183/07.11.2016 la CNECSDTI, petenta a sesizat comisia de etică instituțională cu aceleași aspecte, cercetarea fiind finalizată cu emiterea Raportului 25/22.07.2016. Însă, după cum am precizat anterior, se arată că sesizarea 183/07.11.2016 nu are ca obiect contestarea Raportului 25/22.07.2016. Petenta a ales calea sesizării simple a CNECSDTI, invocând ca probatoriu Raportul 25/22.07.2016. Urmare a acestei alegeri, CNECSDTI a demarat procedura specifică, în două etape, a sesizat prin adresa 332/02.08.2018 Comisia de etică instituțională care a emis Raportul 45/03.12.2018, adus la cunoștința CNECSDTI prin adresa 434/14.12.2018[18].
3. Calculul termenelor prin raportare la sesizări
Deși am arătat că există o singură sesizare și două adrese de revenire/solicitare de informații asupra stadiului cercetării, vom trata calculul termenelor din perspectiva CNECSDTI, adică a existenței a două sesizări și a unei adrese de revenire.
Reglementările privind termenele de soluționare sunt cuprinse în Legea nr. 206/2004 și în Regulamentul de organizare și funcționare al CNECSDTI, aprobat prin Ordin de ministru.
Legea nr. 206/2004 prevede, la art. 42 alin. (7), obligația CNECSDTI de a elabora un raport în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data primirii sesizării sau a contestaţiei ori de la data autosesizării. La data depunerii sesizărilor erau în vigoare, pe lângă Legea 206 din 2004, în ordinea sesizărilor, următoarele acte normative aplicabile:
– Pentru sesizarea 183/07.11.2016, Regulamentul de organizare și funcționare al CNECSDTI, aprobat prin Ordinul MENCS nr. 5712/din 04.11.2016, a fost publicat în Monitorul Oficial doar în data de 17 noiembrie 2016[19]. Înaintea acestui regulament nu a existat un alt act normativ care să reglementeze amănunțit activitatea CNECSDTI. Însă nu putem să nu arătăm că art. 24 alin. (9) al acestui act normativ arată că „Raportul final al CNECSDTI pentru fiecare sesizare sau contestaţie se aprobă prin hotărâre a CNECSDTI, în termen de maximum 30 de zile de la primirea acestuia de către membrii CNECSDTI, fără însă să depăşească maximum 80 de zile de la data primirii sesizării/contestaţiei”.
– Pentru sesizarea nr. 80/20.09.2017, Regulamentul de organizare și funcționare al CNECSDTI aplicabil este cel aprobat prin Ordinul MCI nr. 211/din 19.04.2017[20], care abrogă Ordinul MENCS nr. 5712/din 04.11.2016. Acest regulament prevede la art. 9 că „În termen de 10 zile de la numire, CNECSDTI elaborează ROI, pe care îl înaintează spre aprobare conducerii MCI”[21], ROI care cuprinde inclusiv procedura de soluționare. Deoarece un act normativ emis de însuși CNECSDTI nu poate deroga de la prevederile legii, termenul ce poate fi luat în considerare este cel de 90 de zile calendaristice de la data primirii sesizării sau a contestaţiei ori de la data autosesizării.
– Pentru adresa de revenire nr. 738/03.09.2020, ca procedură prevăzută de un regulament de organizare și funcționare, este în vigoare Ordinul MEC nr. 4655/30.06.2020[22], care abrogă Ordinul MCI nr. 211/19.04.2017. Acest nou ordin stabilește că „Raportul final al CNECSDTI pentru fiecare sesizare sau contestație se aprobă prin hotărâre a CNECSDTI, în termen de maximum 30 de zile de la primirea acestuia de către membrii CNECSDTI, fără însă să depășească 80 de zile de la data primirii sesizării/contestației”[23].
Calculul termenelor arată că:
– pentru sesizarea 183/07.11.2016, conform Legii nr. 206/2004, termenul de soluționare se încheie la data de 6 februarie 2017;
– pentru sesizarea nr. 80/20.09.2017, conform Legii nr. 206/2004, termenul de soluționare se încheie la data de 20 decembrie 2018;
– pentru adresa de revenire nr. 738/03.09.2020, conform Legii nr. 206/2004, termenul de soluționare se încheie la data de 3 decembrie 2020, iar conform Regulamentului aprobat de Ordinul MEC nr. 4655/30.06.2020 termenul de soluționare se încheie la data de 24 noiembrie 2020.
Se poate observa că, în oricare dintre variante, termenul este prescris. Menționăm că în toate variantele au fost demarate procedurile de cercetare în vederea soluționării, acestea nefiind finalizate pentru primele sesizări, dar fiind finalizată o procedură prin raportare la acestea și autosesizare (care nu are dată, n.n.) ca urmare a adresei de revenire.
4. Temeiurile legale invocate și aplicabile
Hotărârea nr. 4 a CNECSDTI arată că se întemeiază pe prevederile:
– art. 42 alin. (2) și (7), art. 7 lit. f) și f1), art. 11 alin. (5) și art. 14 din Legea nr. 206/2004,
– art. 4 lit. d) și e) și art. 25-27 din Regulamentul de organizare și funcționare al CNECSDTI, aprobat prin Ordinul MEC nr. 5585/2020. Aici ar fi de remarcat că în cuprinsul Hotărârii nr. 4 se găsește indicat Ordinul MEC nr. 5885/2020, ordin care nu există, astfel încât, pentru claritatea discuțiilor ulterioare și ca urmare a faptului că în Raportul final se face trimitere la Ordinul MEC nr. 5585/2020, vom considera că este o simplă eroare materială de redactare.
Motivarea în drept a Raportului final nr. 4 are în vedere prevederile:
– art. 7 lit. f) și f1), art. 11 alin. (5) și art. 14 din Legea nr. 206/2004;
– art. 4 lit. d) și e) și art. 25-27 din Regulamentul de organizare și funcționare al CNECSDTI, aprobat prin Ordinul MEC nr. 5585/2020.
Astfel singurele diferențe sunt date de indicarea și a art.42 alin. (2) și (7) din Legea 206 din 2004. Importanța acestor prevederi este covârșitoare. Astfel:
– alin. (2) prevede: „Consiliul Naţional de Etică are obligaţia să analizeze sesizări sau contestaţii în oricare dintre următoarele cazuri: a) dacă prima etapă a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3) şi dacă la sesizare sau contestaţie este anexată o copie simplă, în format scris ori electronic, după raportul elaborat în cadrul primei etape; b) dacă prima etapă nu a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3)”. Art. 11 face parte din capitolul „Comisiile de etică”, fiind vorba de comisiile de la nivel instituțional, și dezvoltă procedura care trebuie să se desfășoare în fața acestora. Astfel alin. (3) al articolului 11 prevede următoarele: „Comisia de analiză (de la nivel instituțional, n.n.) elaborează un raport care se aprobă de către comisia de etică (de la nivel instituțional, n.n.), se comunică autorului sesizării în scris şi se face public pe site-ul web al instituţiei în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării; în cazul constatării unor abateri de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, raportul numeşte persoanele vinovate şi stabileşte una sau mai multe dintre sancţiunile prevăzute la art. 11^1; persoanele vinovate pot fi diferite de persoanele vizate în textul sesizării”;
– alin. (7) impune Consiliului Naţional de Etică elaborarea unui raport în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data primirii sesizării sau a contestaţiei prevăzute la alin. (2) ori de la data autosesizării. Însă din cuprinsul Raportului final se indică, cu claritate, că nu a fost primită nici o contestație. Dacă ar fi fost primită o contestație, ar fi fost aplicabil alin. (4) al aceluiași articol, care arată că: „Pentru contestaţii ce se încadrează în situaţia prevăzută la alin. (2) lit. a), Consiliul Naţional de Etică informează în scris şi pe căi electronice instituţia vizată de contestaţie în termen de două zile lucrătoare de la primirea contestaţiei”. Mai mult, nu este indicat nici alin. (5) al art. 4, alineat care arată că „Consiliul Naţional de Etică poate analiza abateri de la normele de bună conduită şi în urma autosesizării”, ceea ce exclude cu claritate aprobarea raportului final pentru autosesizare.
În completarea celor de mai sus, indicarea ca temei legal al art. 11 alin. (5)[24] duce iar discuția către identificarea, ca obiect al Hotărârii nr. 4 și al Raportului final nr. 4, a contestării rapoartelor comisiei de etică instituționale.
O punere cap la cap a temeiurilor legale invocate din Legea nr. 206/2004 ar arăta astfel:
– Hotărârea CNECSDTI are ca temei legal sesizarea inițială și contestația la rapoartele comisie de etică instituțională;
– Comisia care a cercetat și elaborat Raportul final nr.4, deși nu a reținut sesizările, s-a autosesizat dar nu a indicat baza legală a autosesizării, indicând art.11 alin. (5), varianta contestării, pe care o exclude însă ca variantă a obiectului cercetării.
Cu privire la indicarea procedurii de cercetare din Regulamentul aprobat prin Ordinul MEC nr. 5585/2020, arătăm doar, fără a mai aduce comentariile aferente, că acesta a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 905 din 6 octombrie 2020, iar sesizările și adresa de revenire sunt din 07.11.2016, 20.09.2017 și, respectiv, 03.09.2020. Dacă Raportul final nr. 4 se referă la autosesizare, pentru aceasta, după cum am arătat, nu sunt indicate niciun număr și dată de înregistrare.
5. Concluzii
Reiterăm ideea că prezentul demers științific nu vizează cercetarea asupra existenței sau inexistenței faptelor cercetate, ci doar aspectele de legalitate ale procedurii și sancționării. Aceste aspecte sunt de o importanță covârșitoare nu doar din punct de vedere legal, ci și ca efect secundar asupra finalității procedurii. Astfel, dacă faptele există și au fost săvârșite, atacarea actului administrativ al sancționării și foarte posibila anulare a acestuia fac imposibilă tragerea la răspundere a persoanei vinovate. Având în vedere caracterul mediatic al acestor fapte ilicite privind conduita academică de cercetare, o nepunere în aplicare a Hotărârii nr. 4 din 21 ianuarie 2021, prin posibila neprimire a avizului de legalitate din partea serviciilor de specialitate, va naște nenumărate discuții despre ipotetice interese și relații. Emiterea și punerea în aplicare a Hotărârii nr. 4 din 21 ianuarie 2021 naște dreptul părții sancționate de a solicita, pe lângă anularea actului, și de daune pentru eventualele prejudicii suferite.
DOWNLOAD FULL ARTICLEBibliografie
– Cilibiu, O., M., Principiile aplicabile administrației publice în lumina Codului administrativ, Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice nr. 3/2019;
– Iorgovan A., Tratat de drept administrativ, vol. I, ed. IV, Ed. All Beck, 2005;
– Manea L., Salcă Rotaru C.M., The legal regime of the decisions of University Ethics Commissions in the current jurisprudential interpretation, Bulletin of the Transilvania University of Braşov – Special Issue Series VII: Social Sciences • Law – Vol. 12 (61) No. 2, 2019;
– Șaramet O., About the Principle of Lawfulness in the Activity of Public Administration. Constitutional Aspects, Conference Paper, Supplement of Valahia University Law Study, Ed. Biblioteca Târgoviște, 2018;
– Tofan D., A., Drept administrativ, vol. II, ed. V, Ed. C.H. Beck, București, 2020;
– Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare;
– Legea nr.1/2011 privind educația națională, publicat în M. O f. nr. 18 din 10 ianuarie 2011;
– Ordinul MENCS nr. 5712 din 04.11.2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, publicat în M. Of. nr. 924 din 17 noiembrie 2016;
– Ordinul MCI nr. 211 din 19.04.2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, precum şi a componenţei nominale a acestuia, publicat în M. Of. nr. 287 din 24 aprilie 2017;
– Ordinul MEC nr. 4.655 din 30 iunie 2020 care aprobă Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului National de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, precum și a componenței nominale, publicat în M. Of. nr. 601/9 iulie 2020;
– Ordinul MEC nr. 5.585 din 2020 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.655/2020 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, precum și a componenței nominale a acestuia, publicat în M. Of. nr. 905 din 6 octombrie 2020;
– Hotărârea CNECSDTI nr. 4/28.01.2021 ce aprobă Raportul final nr. 4 din data de 15.01.2021.
[1] Art. 192, art. 217 din Legea nr.1/2011 privind educația națională, accesibilă la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/125150.
[2] Tofan D., A., Drept administrativ, vol. II, ed. V, Ed. C.H. BECK, 2020, p. 21.
[3] Iorgovan A., Tratat de drept administrativ, vol. I, ed. IV, Ed. All Beck, București, 2005, p. 43.
[4] Cilibiu, O., M., Principiile aplicabile administrației publice în lumina Codului administrativ,
Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice nr. 3/2019, p. 42.
[5] Șaramet O., About the Principle of Lawfulness in the Activity of Public Administration. Constitutional Aspects, Conference Paper, Supplement of Valahia University Law Study, Ed. Bibliotheca Târgoviște, 2018, p. 178.
[6] Regulamenul de organizare si funcționare al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, precum și a componenței nominale a acestuia a fost aprobat prin Ordinul MEC nr. 4.655 din 30 iunie 2020. Ordinul nr. 4655/2020 a fost modificat prin Ordinul MEC nr. 5585/2020. Forma actualizată a Regulamentului este accesibilă la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/230643.
[7] Hotărârea nr. 4/28.01.2021 este publică pe site-ul CNECSDTI la adresa: https://cnecsdti.research.gov.ro/wp-content/uploads/2021/Hot%c4%83r%c3%a2rea%20CNECSDTI%20nr.%204%20din%2028.01.2021%20%c8%99i%20Raportul%20final%20nr.%204.pdf.
[8] Dacă încadrarea juridică a hotărârilor CNECSDTI în categoria actelor juridice de drept administrativ este unanimă, încadrarea juridică hotărârilor comisiilor de etică alunecă între acte administrative și acte de dreptul muncii. A se vedea Manea L., Salcă Rotaru C.M., The legal regime of the decisions of University Ethics Commissions in the current jurisprudential interpretation, 2019, http://webbut.unitbv.ro/bulletin/Series%20VII/Series%20VII.html.
[9] Punctul 1 Sinteza conținutului sesizărilor din Raportul final nr. 4.
[10] Punctul 2.2. Documente analizate din Raportului final nr. 4.
[11] Punctul 2.3. Analiza efectuată din Raportului final nr. 4.
[12] Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare art. 42, alin. (5), art. 7 lit. f). Studiată la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52457.
Ordinul nr. 5.585/2020 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.655/2020 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, precum și a componenței nominale a acestuia, art. 4 lit. d), art. 19 alin. (2) și art. 21 alin. (3). Studiat la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/230643.
[13] Art. 21 alin. (2) din Ordinul nr. 5.585/2020.
[14] Art. 42 alin. (1).
[15] Punctul 3 Sancțiuni, p.15 din Hotărârea 4.
[16] Pagina 7 din Hotărârea 4.
[17] Art. 42 alin. (2) din Legea 206/2004: „Consiliul Naţional de Etică are obligaţia să analizeze sesizări sau contestaţii în oricare dintre următoarele cazuri: a) dacă prima etapă a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3) şi dacă la sesizare sau contestaţie este anexată o copie simplă, în format scris ori electronic, după raportul elaborat în cadrul primei etape”.
Ordinul nr. 5.585/2020, art. 4 lit. d): „CNECSDTI are următoarele atribuții: analizează cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduită, în urma sesizărilor/contestațiilor sau prin autosesizare”.
[18] Paragraful 2, pagina 7 din Hotărârea 4.
[19] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame.
[20] Ordinul MCI nr. 211/19.04.2017, publicat în M. Of. nr. 287 din 24 aprilie 2017 -http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame.
[21] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/188510.
[22] Publicat în M. Of. nr. 601 din 9 iulie 2020 – http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame.
[23] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/230278.
[24] Alin. (5) al art. 11 arată că: Raportul comisiei de analiză poate fi contestat la Consiliul Naţional de Etică de către persoana sau persoanele găsite vinovate ori de către autorul sesizării; contestaţia va conţine obligatoriu o copie simplă după sesizarea iniţială şi după raportul comisiei de analiză.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.