Aspecte particulare ale tacticii audierii martorilor la infracțiunile de corupție
Andriana Cotorobai - aprilie 2, 2019În evaluarea martorului care deține informații referitoare la o infracțiune de corupție și a mărturiei trebuie să se țină seama și de alte două tipuri de atenție, și anume:
a) Tipul static – când mărturia va prezenta grade egale de fidelitate pe tot parcursul actului perceptiv;
b) Tipul dinamic – mărturia va conține informații mai exacte asupra faptelor petrecute la un scurt interval de timp de la declanșarea fenomenului spre care și-a îndreptat atenția.
Din analiza acestora se impun două concluzii în evaluarea mărturiei și tactica ascultării martorilor:
1. Dacă martorul nu reușește să furnizeze informații cu privire la pricină în întreaga sa desfășurare, nu înseamnă neapărat că este de rea-credință;
2. Când la producerea unui fapt au asistat mai multe persoane este indicat a fi ascultați cât mai mulți martori pentru a se putea, în felul acesta, reproduce întreg tabloul faptei[73].
C. Verificarea și aprecierea declarațiilor martorilor
Verificarea declarațiilor martorilor care dețin informații referitoare la o faptă de corupție, este absolut necesară pentru stabilirea veridicității unei mărturii, respectiv verificarea va fi efectuată pe baza altor probe sau date existente la dosar, prin întrebări referitoare, la modul în care martorul a perceput faptele de corupție, ori a aflat despre acestea, neexcluzându-se nici efectuarea de reconstituiri, atunci când se consideră necesar[74].
Aprecierea declarațiilor ce vizează o faptă de corupție, reprezintă momentul semnificativ în activitatea de cunoaștere și de stabilire a adevărului, astfel operația de analiză a unei declarații se efectuează în cadrul examinării și aprecierii întregului probatoriu, ea presupunând un studiu comparativ al faptelor stabilite, inclusiv prin intermediul martorilor, cât și un studiu al calității surselor directe sau indirecte, din care provin datele[75]. În cele din urmă, se constată că evaluarea condițiilor martorilor impune o analiză de conținut pe baza căreia organul de urmărire penală sau instanța de judecată interpretează și evaluează materialul informativ comunicat de martor, pentru a stabili în ce măsură acesta servește, coroborat cu alte date, la aflarea adevărului[76].
C.a. Consemnarea declarațiilor martorilor
Conform prevederilor procesuale, depoziția martorilor se consemnează în scris, aceasta reprezentând principalul mijloc de fixare a rezultatelor ascultării, astfel declarația se scrie pe formulare tip și cuprinde mai multe părți[77]. De regulă, declarația este scrisă la mașina de scris, dar este posibil ca și martorul să-și scrie singur declarația ce vizează infracțiunea de corupție, în cabinetul de anchetă, atrăgându-i-se atenția să se răspundă la toate problemele care fac obiectul declarației, urmând să fie citită imediat, în vederea completării cu răspunsurile la întrebări sau cu clarificarea aspectelor insuficient de precis redate de martor[78].
Consemnarea depoziției martorului care conține informații referitoare la o faptă de corupție se va face într-o formă cât mai fidelă și precisă, cât mai apropiată de modul de exprimare a martorului, fiind interzisă modificarea sau înlocuirea cuvintelor acestuia, cu excepția celor vulgare sau triviale.
În practică, se manifestă uneori tendința de reformulare a expresiilor martorului, de sintetizare a relatărilor, aspect de natură să altereze obiectivitatea declarației sau să se dea un alt înțeles afirmațiilor[79].
După fixarea declarațiilor, făcută în etapa expunerii libere, se vor consemna întrebările și răspunsurile date de martor, astfel declarația este citită persoanei ascultate și semnată pe fiecare pagină și la sfârșit, de către organul judiciar care a efectuat ascultarea, de către martor, eventual interpret, dacă prezența acestuia a fost necesară[80].
C.b. Strategii și atitudini în identificarea martorului de rea-credință
Posibilitatea ca cel din față să spună adevărul este relativă, iar speranța că martorul va declara liber ceea ce știe referitor la fapta de corupție despre care are cunoștință este prea departe, iar îndoiala și practica dovedesc acest lucru. În obținerea mărturiei, anchetatorul va trebui să aibă cunoștințe atât psihologice, cât și criminalistice, astfel în vederea ascultării martorului, anchetatorul trebuie să se pregătească atât pe sine, cât și mediul audierii[81].
Martorul care deține informații referitoare la o faptă de corupție adoptă fie o poziție de sinceritate, de bună credință, manifestată în dorința de a face declarații sincere și complete, fie o poziție de rea-credință manifestată în tendința de denaturare, de contrafacere a faptelor despre care are cunoștințe[82].
De regulă, atitudinea de rea-credință a martorului se dezvăluie într-un moment ulterior audierii, în urma confruntării declarațiilor sale cu celelalte probe existente în cauza de corupție urmărită, astfel față de această situație, organul judiciar va adopta o atitudine specifică, și anume, cea folosită în anchetarea inculpatului, deoarece psihologia martorului mincinos este asemănătoare cu cea a inculpatului[83].
Motivele care pot duce la mărturie mincinoasă sunt diferite și în funcție de acestea, anchetatorul va trebui să adopte o anumită poziție pentru a preveni sau determina martorul să renunțe la atitudinea de rea-credință[84].
Martorul trece sub tăcere împrejurări esențiale sau denaturează împrejurări în defavoarea învinuitului/inculpatului, datorită resentimentului față de acesta, sentimentelor de ură, invidie ce apar sub forma răzbunării, respectiv atitudinea negativă se va reflecta în depoziția sa prin aprecierile pe care le va face la adresa părților, îngroșarea și exagerarea voită a împrejurărilor care vin în defavoarea inculpatului[85].
Anchetatorul, observând acest lucru, va trebui să-l determine pe martor să renunțe la această atitudine.
Adesea martorul nu declară tot ce știe sau prezintă faptele denaturat pentru că dacă ar face depoziții sincere, ar putea fi implicat ca învinuit sau inculpat în cauză sau din teama de a nu fi tras la răspundere penală pentru o faptă săvârșită anterior[86]. În cele din urmă anchetatorul, presupunând că acestea sunt motivele atitudinii de rea-credință, îl va convinge pe martor că, mai devreme sau mai târziu, faptele vor fi dovedite, iar declarațiile sale sincere, ajutorul acordat îi va ușura situația, însă nu i se va promite că nu va fi tras la răspundere penală dacă va coopera[87].
Tendința de mărturie mincinoasă mai poate fi cauzată și de resentimente, de antipatie față de organul judiciar, datorită unor raporturi avute anterior, în pofida acestui fapt organul judiciar chiar dacă observă resentimentele martorului, trebuie să adopte un comportament calm și respectuos[88].
D. Protecția martorilor amenințați care dețin informații despre o faptă de corupție
În scopul ocrotirii unor persoane chemate să contribuie la aflarea adevărului într-o cauză de corupție și pentru buna desfășurare a procesului penal, în noul Cod de procedură penală au fost introduse dispoziții speciale referitoare la ascultarea martorilor aflați în situații speciale, respectiv s-au avut în vedere martorii amenințați și martorii vulnerabili[89]. Potrivit art. 125 C. pr. pen., martorul amenințat este cel cu privire la care există o suspiciune rezonabilă că viața, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a sa ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol, ca urmare a datelor referitoare la infracțiunea de corupție pe care le furnizează organelor judiciare sau a declarațiilor sale[90].
Acordarea statutului de martor amenințat reprezintă un act de dispoziție al procurorului, judecătorului de cameră preliminară sau al instanței de judecată, prin urmare, statutul de martor amenințat se particularizează prin luarea de către organul judiciar competent a unor măsuri de protecție, diferențiate în funcție de faza în care se află procesul penal[91]. Pentru audierea martorilor amenințați se aplică procedura prevăzută pentru audierea martorilor, astfel organul judiciar va stabili situația personală a martorului amenințat, îi va comunica drepturile și obligațiile, apoi martorul amenințat va fi audiat după ce va depune jurământul[92].
D.a. Protecția martorilor vulnerabili
Procurorul sau, după caz, instanța de judecată poate decide acordarea statutului de martor vulnerabil următoarelor categorii de persoane [art.130 alin. (1)]:
1. martorului care a suferit o traumă psihică ca urmare a faptei de corupție cercetate ori ca urmare a comportamentului ulterior al suspectului sau inculpatului;
2. martorului minor[93]. În practică rar există posibilitatea ca un minor să fie audiat în calitate de martor într-un dosar de corupție, totuși există posibilitatea ca acesta să fi fost prin preajma efectuării unei acțiuni suspecte, care ar putea reprezenta respectiva faptă coruptă[94]. Pentru protecția unui astfel de martor, în faza de urmărire penală el poate fi însoțit, ca de altfel și membrii familiei sale, ori poate fi audiat prin mijloace audio, video de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate, fără a fi prezent la sediul organului de urmărire penală[95]. În faza de judecată, protecția se poate realiza prin însoțirea martorului ori a membrilor familiei sale, prin protejarea identității, audierea intermediată și prin desfășurarea nepublică a ședinței de judecată[96].
Ascultarea martorului minor, ca și în cazul majorului, parcurge, desigur, aceleași etape principale: pregătirea ascultării, identificarea persoanei, ascultarea propriu-zisă, respectiv, relatarea liberă, urmată de întrebări și răspunsuri[97]. Factorii de natură să influențeze declarația minorului sunt, în primul rând, vârsta, dezvoltarea sa psiho-somatică, mediul din care provine, pe lângă ceilalți factori amintiți anterior. Acestor factori li se adaugă condițiile de audiere și tactica adoptată de către organul judiciar[98].
Cel care face audierea trebuie să aibă în vedere că procesul de formare a declarațiilor, deși este asemănător adulților (recepție-decodare-memorare-reactivare) va fi marcat de factori cum sunt: emotivitatea ridicată, lipsa experienței de viață, nivelul scăzut de cunoștințe, subiectivitatea, reflectată mai ales în tendințele de exagerare[99].
Concluzii. Martorul este acea persoană care are cunoștință despre vreo faptă sau împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului, potrivit art. 114 C. pr. pen. Conform informațiilor deținute, martorul direct sau indirect și de bună-credință, poate fi principalul pilon în aflarea adevărului și lămurirea cauzei existente.
După minuțioasa analiză a etapelor de audiere a unui martor, se constată faptul că audierea martorilor în faza de urmărire penală prezintă o activitate extrem de importantă, întrucât declarațiile martorilor pot servi drept probe fundamentale la aflarea adevărului.
Referitor la audierea martorilor ce dețin date și informații despre o faptă de corupție, se evidențiază faptul că aceasta se realizează de către organul de urmărire penală cu multă precauție, respectând cele trei etape importante: de identificare a martorului, relatarea liberă a martorului și etapa care constă în adresarea de întrebări martorului ce deține informații despre o faptă de corupție.
Corupția poate fi considerată un „acord” care are la bază un flux negociabil infracțional între două părți ale căror interese și principii coincid la un moment dat, din care o parte are calitatea de funcționar public, iar cealaltă își materializează intențiile căutând variante de exteriorizare a dorinței de obținere a rezultatului profitabil. Fenomenul corupției fiind unul dintre cele mai grave și dur sancționate, reprezintă impedimente și frică în cele mai multe cazuri în declarațiile martorilor la audieri, de aceea Legea nr. 682/2002[100] explică faptul că acea calitate de martor protejat se dobândește la semnarea Protocolului de protecție.
Pentru o rezolvare rapidă a cauzei de corupție și a aflării imediate a adevărului, autorul consideră că ar trebui nepedepsită fapta de corupție a martorului care o recunoaște în timpul audierii de către organul de urmărire penală, dar mai ales înaintea audierii acesta să fie înștiințat că dacă recunoaște complicitatea alături de suspect, nu i se va diminua pedeapsa ci se va nepedepsi fapta coruptă, eventual va fi sancționat cu o amendă care să echivaleze în mare parte anii de detenție pe care ar fi trebuit să-i primească.
Aceasta este o propunere de lege ferenda referitoare la audierea martorilor care dețin informații referitoare la comiterea unei fapte de corupție, respectiv autorul consideră că utilitatea acestei propuneri o dată implementate ar duce la descoperirea din prima și imediate a corupților și la sancționarea lor prin modalitatea financiară, excluzând-o pe cea a detenției. Nepedepsirea unui martor care își recunoaște fapta coruptă la audieri, schimbându-se statutul din martor în inculpat achitat, datorită sincerității și bunei-credințe, în schimbul unei amenzi, ar duce spre descoperirea imediată a faptelor de corupție și spre rezolvarea rapidă a cauzelor propriu-zise.
În cele din urmă menționate această propunere de lege ferenda totodată ar ușura și munca organelor de urmărire penală, cauza rezolvându-se imediat, fără a mai fi nevoie de o continuitate a procesului de ani de zile uneori.
Bibliografie:
– I. Doltu, V. Drăghici, Criminologie, Ed. Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 2004;
– V. Drăghici, Curs universitar, Drept penal partea generală, Ed. Pro Universitaria, București, 2008;
– C. Banciu, L. Ciupercă, Infracțiunile de corupție, Ghid de interpretare și investigare, Ed. C.H. Beck, București, 2017;
– A. Bogdan-Turcicov, S. Chelcea, M. Golu, P. Golu, C. Mamali, Dicționar de psihologie socială, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981;
– D. Botez, Audierea martorilor în procesul penal, Procedee tactice. Practică judiciară. Formulare pentru audiere, ed. a II-a revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2016;
– I.-T. Butoi, T. Butoi, Psihologie judiciară, Curs universitar, ed. a II-a, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2004;
– A. Ciopraga, Criminalistica. Tactica, Universitatea Al. I. Cuza, Iași, 1986;
– M. Alexandru, Curs universitar, Procedură penală partea generală, Ed. Pro Universitaria, București, 2016;
– G. Naghi, Criminalistică. Fundamente, Ed. Universul Juridic, București, 2014;
– I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală. În lumina noului Cod de procedură penală, Ed. Universul Juridic, București, 2014;
– G. Negruț, Măsura confiscării în cazul infracțiunilor de corupție, Ed. Universul Juridic, București, 2014;
– E. Stancu, A.C. Moise, Criminalistica elemente de tehnică și de tactică a investigării penale, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2014;
– E. Stancu, Tratat de criminalistică, ed. a VI-a, Ed. Universul Juridic, București, 2015;
– N. Dan, Aprecierea declarațiilor martorilor și informatorilor, în Probleme de Medicină judiciară și criminalistică, vol. V, Ed. Medicală, București, 1966;
– A. Leș, Metode diferite în analiza criminală și comportamentală (analiza psihologică criminologică), în Criminologie, Criminalistică și Penologie nr. 1-2/2015;
– I. Mircea, Despre tactica audierii primare a martorului, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Jurisprudentia, 1973;
– Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în M. Of. nr. 510 din 24 iulie 2009;
– Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în M. Of. nr. 486 din 15 iulie 2010;
– Lege privind protecția martorilor, Legea nr. 682/2002, publicată în M. Of. nr. 964 din 28/12/2002, Modificare și completare O.U.G. nr. 157/2005; http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_protectiei_martorilor_682_2002.php;
– Psihologie judiciară; https://psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologie-judiciara/;
– Studiu privind relaționarea dintre criminalitatea organizată și corupție; http://www.mai-dga.ro/wp-content/uploads/2017/01/Raport-de-cercetare_crima-organizata-coruptie.pdf.
[72] Ibidem.
[73] I.-T. Butoi, T. Butoi, Psihologie judiciară, Curs universitar, ed. a II-a, Ed. Fundației România de Mâine, București 2004, p. 78.
[74] D. Botez, op. cit., p. 217.
[75] A se vedea N. Dan, Aprecierea declarațiilor martorilor și informatorilor, în Probleme de Medicină judiciară și criminalistică, vol. V, Ed. Medicală, București, 1966, p. 124 și urm; A. Ciopraga, Criminalistica. Tactica, Universitatea Al. I. Cuza, Iași, 1986, p. 216 și urm.
[76] A. Bogdan-Turcicov, S. Chelcea, M. Golu, P. Golu, C. Mamali, Dicționar de psihologie socială, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 21.
[77] E. Stancu, op. cit., p. 436.
[78] Ibidem.
[79] E. Locard, L’enquête criminelle et les Methodes scientifiques, Ed. Flammarion, Paris, 1925, p. 69 și urm.; R. Lechat, op. cit., p. 911 și urm.
[80] E. Stancu, op. cit., p. 436.
[81] https://psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologie-judiciara/.
[82] I-T. Butoi, T. Butoi, op. cit., pp. 86-87.
[83] Ibidem p. 87.
[84] Ibidem.
[85] https://psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologie-judiciara/.
[86] Ibidem.
[87] Ibidem.
[88] I.-T. Butoi, T. Butoi, op. cit., p. 80.
[89] D. Botez, op. cit., p. 219.
[90] A se vedea art. 125 C. pr. pen., publicat în M. Of. la 15 iulie 2010.
[91] http://blog.avocatoo.ro/protectia-martorilor-in-procesul-penal/.
[92] D. Botez, op. cit., p. 219.
[93] Ibidem.
[94] V. Drăghici, Curs universitar, Drept penal partea generală, Ed. Pro Universitaria, București, 2008, p. 28.
[95] Idem. p. 220.
[96] Ibidem.
[97] E. Stancu, op. cit., p. 431.
[98] Ibidem.
[99] Ibidem.
[100] http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_protectiei_martorilor_682_2002.php.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.