Arhitectura proprietății publice în jurisprudența instanței de contencios constituțional. Ignorarea, de către forul legislativ, a deciziilor CCR

1. Considerații introductive. De ce această temă?

În ultimii ani, în mai multe rânduri, Președintele României a sesizat Curtea Constituțională privind exercitarea controlului de constituționalitate a priori asupra unor legi care reglementau transferul interdomenial al bunurilor proprietate publică.

S-a conturat practica instanței de contencios constituțional care relevă interdicția reglementării unui atare transfer prin lege cu caracter individual, fiind evidențiat faptul că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, și este, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală[1].

Și doctrina de specialitate a subliniat că „având în vedere principiul legalității și noțiunea de sistem juridic, înțeles ca ansamblu de norme juridice structurate ierarhic în funcție de conținutul reglementărilor și sfera destinatarilor acestora, Curtea Constituțională a sancționat adoptarea unor legi având ca obiect de reglementare cazuri individuale”[2].

Cu toate acestea, recent, forul legislativ, cu ignorarea deciziilor CCR, a adoptat Legea privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale «Apele Române» – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea”, ce a fost înaintată Președintelui României, în vederea promulgării.

Apreciind că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, a principiului legalității și a principiului autonomiei locale, cu nesocotirea rolului constituțional al Parlamentului, al Guvernului, dar și a Deciziilor CCR, Președintele României a sesizat instanța de contencios constituțional.

Ne oprim asupra acestui subiect din dorința de a reaminti că ordinea constituțională nu trebuie și nu poate fi subminată, nici măcar de Parlament.

Jurisprudența C.C.R. circumstanțiază acțiunea legiuitorului în limitele Constituției; Parlamentul nu își poate exercita competența de autoritate legiuitoare, în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ.

Poziția supraordonată a Constituției în ierarhia actelor normative ce formează sistemul de drept, precum și activitatea Curții Constituționale, ca unica autoritate de justiție constituțională, de verificare a constituționalității legilor, asigură deciziilor Curții o „forță normativă”[3]. Forță normativă care, în cazul legii în discuție (și nu numai!), a fost ignorată.

2. Urmărirea procesului legislativ al Proiectului de Lege privind trecerea unor bunuri din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrgea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea (PL-x nr.527/2019)

În virtutea prerogativei conferită de art. 74 alin. (1) din Constituție, un grup de 7 deputați (4 deputați PSD, 2 deputați PNL și unul aparținând minorităților), au inițiat proiectul de lege privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea.

Promovarea inițiativei legislative a fost argumentată, în esență, prin prisma necesității ca locuitorii celor două comune să poată beneficia de apă potabilă, conform programului pornit în baza H.G. nr. 950/1996 și reaprobat prin H.G. nr. 446/2007, care vizează mai multe localități din Delta Dunării[4].

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 670/01.08.2019, și Consiliul Economic și Social, cu avizul nr. 3886/24.07.2019, au avizat negativ Proiectul de Lege sus-menționat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituția României republicată.

La 21.10.2019, Senatul trimite Proiectul de Lege Camerei Deputaților (alăturat altor 93 de proiecte de lege adoptate în condițiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituție), spre dezbatere și aprobare.

Prezentarea în Biroul permanent al Camerei Deputaților a avut loc la data de 28.10.2019. După primirea avizelor de la comisiile de specialitate, Proiectul de Lege a fost înscris pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, fiind dezbătut în ședința din 3.06.2020.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților/ cameră decizională[5], deși cu ocazia dezbaterilor s-a făcut referire la faptul că potrivit deciziilor CCR, „bunul ar fi trebuit trecut din proprietatea publică a statului în aceea a unității administrativ-teritoriale, prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului județean”. S-a invocat faptul că „Parlamentul, din păcate, a devenit practic unica variantă de promovare prin lege a unor transferuri patrimoniale”, în condițiile în care „funcționarii din Guvern se feresc astăzi să mai promoveze acte normative privitoare la transferul unor bunuri din patrimoniul statului în patrimoniul administrațiilor publice locale”[6].

Legea privind trecerea unor bunuri din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române”- Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea a fost trimisă spre promulgare Președintelui României, la data de 9.06.2020.

În sistemul constituțional român, promulgarea este actul prin care Președintele constată că procesul legislativ este finalizat, fiind epuizate toate etapele procedurii legislative. Potrivit art. 77 alin. (1) din Constituție, promulgarea se face în cel mult 20 de zile de la primirea legii de către Președinte. În acest termen, Președintele are posibilitatea de a examina legea și de a contribui la procesul legislativ în exercitarea rolului său, de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, consacrat de art. 80 alin. (2) din Constituție. Instrumentele prin care Președintele României poate realiza această contribuție sunt sesizarea de neconstituționalitate, adresată Curții Constituționale, și/sau cererea de reexaminare a legii, adresată Parlamentului[7].

În considerarea dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, Președintele României a formulat sesizarea de neconstituționalitate a Legii, cauza fiind înregistrată pe rolul CCR sub nr. 796A/2020. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, s-a susținut că, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine art. 1 alin. (4) și alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 120 alin. (1), precum și art. 147 alin. (4) din Constituție[8].

DOWNLOAD FULL ARTICLE
[1] Decizia nr. 600/2005- publicată în M.Of. nr.1060 din 26 noiembrie 2005; Decizia nr. 970/2007 – publicată în M. Of. nr.796 din 22 noiembrie 2007; Decizia nr. 494/2013 – publicată în M. Of. nr. 819 din 21 decembrie 2013; Decizia nr. 384/2019 – publicată în M. Of. nr. 499 din 20 iunie 2019; Decizia nr. 537/2019 – publicată în M.Of. nr. 907 din 8 noiembrie 2019; Decizia nr. 538/2019 – publicată în M. Of. nr. 907 din 8 noiembrie 2019.
[2] T. Toader, M. Safta, „Dialogul judecătorilor constituționali”, Ed. Universul Juridic, București, 2015, pp. 188-189.
[3] A. Varga, „Forța normativă a unor decizii ale Curții Constituționale a României – o nouă dimensiune a izvoarelor formale de drept”, în Revista Română de Jurisprudență nr. 4/2018.
[4] A se vedea „Expunerea de motive”, disponibilă pe site-ul:http://www.cdep.ro/proiecte/2019/500/20/7/em802.pdf.
[5] Rezultatul votului: „pentru” = 279, „contra”= 7, „abțineri”=27, 1 persoană nu a votat.
[6] A se vedea stenograma ședinței Camerei Deputaților din 3.06.2020, disponibilă pe site-ul http://www.cdep.ro/pls/steno/steno2015.stenograma?ids=8162&idm=13
[7] Marieta Safta, „Reexaminarea legii de către Parlament. Caracterizare și dezvoltări jurisprudențiale”, în Revista Universul Juridic nr. 5/2020.
[8] A se vedea, Sesizarea de neconstituționalitate a Legii privind trecerea unor bunuri din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române”- Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea”, disponibilă pe site-ul http://www.cdep.ro/proiecte/2019/500/20/7/796A.2020.PDF.
Arhitectura proprietății publice în jurisprudența instanței de contencios constituțional. Ignorarea, de către forul legislativ, a deciziilor CCR was last modified: septembrie 16th, 2020 by Anca Niță

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii