Alegeri europene: reguli europene și naționale. Scurte considerații privind cadrul legislativ al alegerilor pentru Parlamentul European

Atribuirea mandatelor de parlamentar european este reglementată prin art. 21 din Lege, după cum urmează:

a) în prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral și coeficientul electoral național și stabilește, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice, alianțelor electorale și candidaților independenți cărora li se pot repartiza mandate;

b) în etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripției naționale pentru listele selectate în condițiile prevăzute la lit. a) prin metoda d’Hondt. Metoda d’Hondt de repartizare a mandatelor constă în împărțirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă și candidat independent, selectate în condițiile prevăzute la lit. a), la 1, 2, 3, 4… până la numărul total de mandate de repartizat, și ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în șirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor;

c) candidatului independent căruia i-ar reveni cel puțin un mandat i se repartizează un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul. În acest caz, repartizarea celorlalte mandate se face în continuare, pentru liste sau candidați independenți.

Biroul Electoral Central confirmă rezultatele sufragiului și asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor alegerii membrilor din România în Parlamentul European, iar Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu autoritățile publice competente îndeplinesc formalitățile necesare acceptării membrilor din România în Parlamentul European.

4. În loc de concluzii

Prezentul articol nu și-a propus o analiza exhaustivă a reglementărilor ce guvernează materia alegerilor pentru Parlamentul European – analiză care considerăm că nu ar fi posibilă în structura unui articol, elaborarea lui fiind consecința constatării că deși mai este puțin până la alegerile din mai 2019 tema alegerilor europene nu și-a făcut încă suficient loc pe agenda dezbaterilor publice din România.

Nu-i mai puțin adevărat că interesul față de alegerile pentru Parlamentul European este manifestat plenar de politicieni, inclusiv prin lansarea unor teme de dezbatere pentru modificarea și completarea Legii nr.33/2007, în an electoral, contrar recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept[36] și jurisprudenței instanței de contencios constituțional[37] care a statuat că legile electorale pot fi modificate și cu mai puțin de un an înaintea alegerilor, doar atunci când schimbările nu afectează dreptul la vot, ci sunt menite să faciliteze procesul electoral.

După cum s-au exprimat în repetate rânduri analiști politici consacrați „tendința schimbărilor electorale este recurentă în România”, este „o tendință grea” a sistemului politic românesc, fiind cunoscut apetitul partidelor politice parlamentare – mai ales a celor aflate la putere, de a schimba regulile în timpul jocului[38].

Temperarea acestui apetit readuce în discuție rolul codificării în procesul de creare a unui sistem electoral autentic, democratic și stabil, necesitatea surprinsă de instanța de contencios care a statuat ca „întreaga legislație electorală referitoare la alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, a Președintelui României, alegerile pentru Parlamentul European, precum și la alegerea autorităților administrației publice locale să fie reexaminată, urmând a fi concentrată într-un cod electoral, ale cărui dispoziții comune și speciale să asigure, în concordanță cu principiile constituționale, organizarea unui scrutin democratic, corect și transparent”[39].


[36] Comisia de la Veneția în Declarația interpretativă privind stabilitatea dreptului electoral, adoptată în cadrul celei de-a 65-a Reuniuni Plenare la Veneția în 16-17 decembrie 2005 a subliniat că „legislația electorală nu trebuie amendate decât cel puțin cu un an înainte de alegeri pentru că legea electorală trebuie să se bucure de o anumită stabilitate, care ar proteja-o de manipulare de către partidele politice”.

[37] Decizia nr.1189/2008, publicată în M. Of. 776 din 19.11.2008, Decizia nr. 1248/2008, publicată în M. Of. nr. 803 din 2.12.2008.

[38] C. Pîrvulescu, A. Todor, Oportunități și amenințări în contextul schimbărilor legislației electorale din România, în Revista „Expert Electoral”, ed. specială 2016, pp. 49-50.

[39] Decizia nr. 51/2012 publicată în M. Of. nr. 90 din 3.02.2012.

Alegeri europene: reguli europene și naționale. Scurte considerații privind cadrul legislativ al alegerilor pentru Parlamentul European was last modified: aprilie 2nd, 2019 by Anca Niță

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii