Adunarea Generală a Asociaților. Natură juridică. Forme și tipuri. Atribuții
Sebastian Bodu - martie 1, 2016În Regatul Unit, adunările sunt de trei feluri, constitutivă (organizational meeting), ordinară (ordinary meeting), din care una este anuală (annual general meeting) și extraordinară (special meeting sau extraordinary meeting). După constituirea corporației, adunările generale sunt, în dreptul american, de două feluri: anuale (annual meeting) și speciale (special meeting). Adunările anuale decid cu privire la alegerea administratorilor și derularea afacerilor. Adunările, altele decât anuale, sunt speciale[49].
3.1. Distincția terminologică dintre adunarea ordinară și cea extraordinară la societatea pe acțiuni
Așa cum sugerează și terminologia, adunarea generală ordinară deliberează asupra problemelor periodice, regulate, repetitive, inevitabile și care apar în viața societății invariabil cel puțin o dată pe an, spre deosebire de adunarea generală extraordinară, care deliberează asupra unor probleme care apar în mod neprevăzut, deosebit, incidental. Depășind distincția pur terminologică, vom vedea că nu există mai multe forme ale adunării, ci există o singură adunare generală, ca organ societar deliberativ unic al societății comerciale, alcătuită din toate persoanele care au calitatea de asociat la data ținerii ei[50] (respectiv de acceptant al prospectului de subscripție, în cazul adunării constitutive) și care are ca atribuțiuni chestiunile menționate expres în lege.
Distincția terminologică dintre adunarea ordinară și cea extraordinară a fost impusă pentru că acele chestiuni periodice, inevitabile, trebuie tranșate de adunarea generală tot așa cum apar, adică cel puțin anual, spre deosebire de celelalte care sunt supuse deliberării atunci când apar, dacă apar. Distincția juridică ține doar de condițiile diferite de cvorum și majoritate necesare a fi întrunite în funcție de natura fiecărei chestiuni supuse deliberării, astfel că este indiferentă denumirea dată adunării prin convocator sau prin procesul-verbal[51]. De aceea, indiferent de câte ori apar chestiuni ce cad în competența adunării generale, adunarea care va delibera asupra lor va fi ordinară sau extraordinară în funcție de natura chestiunii supuse deliberării și nu de momentul sau frecvența întrunirii adunării[52]. Așadar, deși adunarea ordinară, de exemplu, se întrunește în mod obligatoriu o dată pe an, dacă ulterior apare o nouă chestiune de aceeași natură, aceasta va trebui adoptată în condițiile de cvorum și majoritate prevăzute de lege pentru respectiva chestiune, reapariția chestiunii neavând nicio influență asupra felului adunării care va fi, deci, tot una ordinară[53]. Deoarece distincția terminologică ține strict de repetitivitatea problemelor ce cad în competența adunării generale, distincția juridică fiind dată de condițiile diferite de cvorum și majoritate, sub rezerva imperativă a convocării simultane care să asigure posibilitatea acționarilor de a se informa cu privire la chestiunile de pe ordinea de zi[54], adunarea generală întrunită poate adopta în aceeași ședință orice fel de hotărâre[55], câtă vreme fiecare chestiune de pe respectiva ordine de zi este adoptată conform cerințelor de cvorum și majoritate prevăzute de lege sau de actul constitutiv (atunci este permisă înăsprirea condițiilor) pentru respectiva chestiune[56].
Conform Legii societăților, pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare este necesară, la prima convocare, prezența acționarilor care dețin cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot, iar hotărârile se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerințe mai ridicate de cvorum și majoritate [art. 112 alin. (1)]. Dacă nu poate lucra din cauza neîndeplinirii acestor condiții, adunarea ce se va întruni la o a doua convocare poate să delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintâi adunări, indiferent de cvorumul întrunit, cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generală întrunită la o a doua convocare actul constitutiv nu poate prevedea niciun fel de cvorum și nicio majoritate mai ridicată.
Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară, la prima convocare, prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot, iar la convocările următoare, prezența acționarilor reprezentând cel puțin o cincime din numărul de drepturi de vot [art. 115 alin. (1)]. Hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deținute de acționarii prezenți sau reprezentați. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate, de reducere sau de majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societății se ia de cel puțin două treimi din drepturile de vot deținute de acționarii prezenți sau reprezentați [art. 112 alin. (2)]. În actul constitutiv se pot stipula cerințe de cvorum și de majoritate mai mari [art. 112 alin. (3)][57]. După cum vedem, majoritățile cerute de lege pentru adoptarea adunărilor generale, atât ordinare cât și extraordinare, se raportează la capitalul social. Având în vedere natura intuitu pecuniae a societății pe acțiuni, dispozițiile privind baza la care majoritatea se raportează sunt imperative, astfel că actul constitutiv nu poate stabili majorități raportate la numărul acționarilor[58].
3.2. Lipsa distincției terminologice între adunări la societatea cu răspundere limitată
La societățile cu răspundere limitată legiuitorul nu a mai considerat necesară o distincție terminologică formală între diferitele feluri de adunări generale, ci s-a limitat la a stabili condiții de cvorum și majoritate (sau unanimitate) doar pentru anumite chestiuni supuse deliberării considerate importante[59]. De asemenea, în considerarea naturii mixte (intuitu personae – intuitu pecuniae) a societății, s-a stabilit (în mod supletiv) că hotărârile adunării generale a asociaților se iau cu dublă majoritate: raportată atât la numărul de asociați, cât și la capitalul social reprezentat de aceștia.
În ceea ce privește aprobarea situațiilor financiare și repartizarea profitului net, numirea și revocarea administratorilor și cenzorilor/auditorului financiar ori descărcarea de gestiune a primilor administratori sau urmărirea administratorilor și cenzorilor pentru daunele pricinuite societății [art. 194 alin. (1) lit. a) – c) din Legea societăților], legea spune că hotărârile se iau cu majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, dacă actul constitutiv nu prevede altfel (în practică, actele constitutive derogă de multe ori de la regula dublei majorități în favoarea majorității capitalului social[60]).
În ceea ce privește aprobarea cesiunii de părți sociale, Legea societăților cere o majoritate calificată de 75% din capitalul social [art. 202 alin. (2)], iar în ceea ce privește modificarea actului constitutiv [art. 194 alin. (1) lit. d)] este necesară unanimitatea, dacă actul constitutiv nu prevede altfel [art. 192 alin. (2)]. Prin modificări ale actului constitutiv ale unei societăți cu răspundere limitată (nu și ale uneia pe acțiuni[61]), în sensul art. 194 alin. (1) lit. d) se înțeleg cele lato sensu, adică atât cele stricto sensu ce sunt adoptate în baza propunerilor de text expres prevăzute în convocator, cât și cele implicite, dacă nu sunt reglementate în mod distinct de lege (precum cesiunea de părți sociale). De exemplu, deși nu reprezintă o modificare stricto sensu, mutarea sediului social sau majorarea capitalului social sunt incluse, în cazul acestei forme societare, în categoria implicită ce necesită întrunirea condițiilor prevăzute la art. 192 alin. (2), includere generată de zgârcenia legiuitorului de enumera detaliat toate situațiile care intră în atribuțiunile adunării generale și care a determinat, de fapt, neinstituirea unei distincții terminologice între adunările generale ale asociaților.
Conform art. 195 alin. (1), administratorii sunt obligați să convoace adunarea generală a asociaților cel puțin o dată pe an sau ori de câte ori este necesar, de unde rezultă că, pentru situațiile enumerate la art. 194 alin. (1) lit. a), d) și e), convocarea este obligatorie cel puțin anual, depunerea situațiilor financiare fiind de asemenea obligatorie, iar pentru celelalte situații, în speță art. 202 alin. (2) și 194 alin. (1) lit. b) – d) convocarea este obligatorie atunci când situația apare.
[49] Robert W. Hamilton – Corporations, 4th edition. West Publishing Co., St. Paul, Minnessotta, 1997, p. 269.
[50] Mircea N. Costin, Călin N. Costin – Probleme teoretice și practice referitoare la interpretarea și aplicarea unor dispoziții normative din Legea nr. 31/1990. Revista de drept comercial nr. 10/2000, p. 70.
[51] Idem, p. 71.
[52] Vezi și Ion Turcu – Teoria și practica dreptului comercial român, Edit. Lumina Lex, București, 1998, vol. II, p. 341. Pentru o opinie contrară, conform căreia cele două adunări sunt distincte și trebuie convocate separat (cel puțin la ore diferite), vezi, Lucian Săuleanu – op. cit., p. 22. Nu îmbrățișăm această ultimă opinie și credem că, dacă un acționar nu vrea să participe la una dintre adunări, e liber să stea în afara sălii de ședință atunci când se votează acea chestiune sau chiar să rămână în sală, dar să ceară excluderea lui de la alcătuirea cvorumului.
[53] Într-o opinie adaptată probabil după dreptul american (Gheorghe Piperea – op. cit., p. 117), s-a afirmat în mod greșit că „o adunare generală convocată pentru a decide într-o materie care este, de obicei, de atributul adunării generale ordinare este o adunare extraordinară“ (vezi și paragraful de drept comparat de mai sus, supra nr. 3)
[54] Lucian Săuleanu – op. cit., p. 23
[55] Ap. Pitești, S. com. și de cont. adm., Decizia nr. 10/R/C/2003, în Pandectele Române nr. 6/2003, p. 96
[56] Într-o opinie (Ioana Alina Stanca – Administrarea societăților pe acţiuni, Edit. Hamangiu, București, 2009, p. 140) s-a spus că „alegerea administratorilor în cadrul unei adunări generale extraordinare nu este supusă nulității, cu atât mai mult cu cât legea nu impune o astfel de sancțiune”. Mărturisim că nu vedem cum s-ar putea pune problema nulității, câtă vreme vorbim de același organ societar.
[57] Relaxarea cerințelor de cvorum și majoritate ale adunării generale extraordinare prin modificările aduse Legii societăților de Legea nr. 441/2006 sunt, desigur, binevenite, însă legea în speță a omis să prevadă posibilitatea adunărilor generale extraordinare de a adopta hotărâri conform noilor condiții de cvorum și majoritate, atunci când actul constitutiv a reprodus cerințele legale anterioare, mai aspre. Astfel, s-a ajuns la situația paradoxală ca legea nouă să fie indirect împiedicată în a-și produce efectele de legea veche, deoarece aceasta din urmă a fost preluată în actele constitutive, devenind, ulterior relaxării legale, o prevedere statutară derogatorie permisă, deoarece stabilește cerințe mai aspre (pentru o critică în același sens, vezi și, Titus Prescure în Ioan Schiau, Titus Prescure – Legea societăților comerciale nr. 31/1990, analize și comentarii pe articole, ed. a 2-a, Edit. Hamangiu, București, 2009, p. 312). În aceeași ordine de idei, atunci când legea a înăsprit anumite cerințe (de exemplu, mărirea termenului de convocare a adunării generale a acționarilor de la 15 la 30 de zile), acestea s-au aplicat obligatoriu, lăsând dispozițiile statutare, mai laxe, fără aplicabilitate
[58] ÎCCJ, S. com., Decizia nr. 114 din 12 ianuarie 2007, în ÎCCJ, Jurisprudența secției comerciale pe anul 2007, Edit. Hamangiu, București, 2008, p. 3.
[59] Ion Niță Stan – Drept comercial. Societatea cu răspundere limitată, Edit. Global Lex, București, 2000, p. 87 și Camelia Stoica, Silvia Cristea – Drept societar, Edit. Universitară, București, 2008, p. 125.
[60] Într-o opinie (Nicoleta Rodica Dominte – Organizarea și funcționarea societăților comerciale, Edit. C.H. Beck, București, 2008, p. 115) s-a spus că legea română este una din cele mai inflexibile prin stabilirea acestei duble majorități. Repetăm, dacă mai este nevoie, că o dispoziție supletivă precum cea de la art. 192 alin. (2) („când actul constitutiv nu prevede altfel”) este una flexibilă sau, în caz contrar, termenul „flexibilitate” are valențe care ne scapă.
[61] A se vedea, Sebastian Bodu – op. cit., vol. II, pp. 202 și urm.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.